JAVISE reprezintă o soluţie excelentă în managementul rezistenţei unor patogeni cheie la pomii fructiferi: rapănul (Venturia spp.) la seminţoase şi monilioza (Monilinia spp.) la speciile sâmburoase.

• Rapănul (Venturia spp.) – un patogen cu impact economic la seminţoase

Studiul bolii a demarat în urmă cu 150 de ani, din cauza pagubelor produse la măr, în toate stadiile. Infecţiile severe conduc la pierderi de peste 70% din producţie. Climatul temperat favorizează evoluţia acestui patogen, de aceea pomicultorii includ tratamentele fungicide adecvate în tehnologia fermei.

Ciuperca rezistă peste iarnă în frunzele căzute de la baza pomului. Primăvara, sporii germinează, infectând lăstarii şi frunzele tinere, pe care apar pete mici, cenuşii. Pe măsură ce se dezvoltă, acestea pot provoca defolierea coroanei. Atacul pe fruct se manifestă sub forma unor pete închise la culoare, care, în timp, formează crustă şi crăpături pe fructe (porţi de intrare pentru alţi patogeni). Fructele nu pot fi comercializate.

• Monilioza (Monilinia spp.), cauza pierderilor de producţie la sâmburoase

Boala produce pagube anuale de peste 1,7 miliarde de euro la nivel global în livezile de sâmburoase. Dacă infecţia este severă, se pot înregistra pierderi de producţie de până la 80%. Afectează toate organele pomului: muguri, flori, ramuri tinere, fructe. În funcţie de momentul şi intensitatea atacului, boala se propagă de la un ţesut infectat la altul sănătos. Ciuperca iernează fie pe fructele mumificate rămase pe ramuri, fie în ţesuturile infectate de pe ramuri, pedunculii florali sau în leziunile canceroase din scoarţa pomului. Primăvara, în condiţii favorabile de umiditate şi temperatură, sporulează, infectând mugurii florali, iar ciclul se reia.

MONILINIA LAXA ŞI MONILINIA FRUCTIGENA

Infecţia cu Monilinia laxa pe flori are aspect de arsură, acestea se usucă şi avortează. Pe fructul în pârgă, Monilinia fructigena formează, la început, porţiuni moi, maronii, care se măresc treptat. Pulpa fructului se înnegreşte, acesta îşi pierde gustul, se înmoaie şi, în condiţii pluviometrice normale, pe suprafaţă apar pustule cenuşii. În condiţii de secetă, fructele se mumifică. În ambele situaţii, producţia este compromisă.

JAVISE: FUNGICID SISTEMIC CU ACŢIUNE PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ

JAVISE este soluţia optimă la începutul perioadei de vegetaţie împotriva rapănului (Venturia spp.) la măr şi la păr şi a moniliozei (Monilinia spp.) la sâmburoase (cireş, vişin, cais, piersic, nectarin, prun), când formele de rezistenţă ale ciupercilor găsesc condiţiile favorabile pentru sporulare. Sub formă de granule dispersabile în apă (WG), are la bază substanţa activă ciprodinil, care poate fi aplicată la temperaturi scăzute (>5°C). JAVISE împiedică pătrunderea patogenilor în organele plantei, acţionând asupra tubului germinativ şi împotriva formării apresorilor şi creşterii miceliilor.

MAXIMUM 3 TRATAMENTE PE SEZON

JAVISE prezintă rezistenţă ridicată la spălare. Se recomandă maximum 3 tratamente pe sezon, în doză de 0,5 kg/ha, la interval de 7-10 zile între 2 tratamente.

• La seminţoase se aplică de la faza de buton roz până la fruct de 1 cm diametru (BBCH 57-71), cu timp de pauză de 60 de zile.
• La sâmburoase se aplică în intervalul de la deschiderea primelor flori şi până la colorarea fructelor (BBCH 60-85), cu timp de pauză până la recoltare de 7 zile.

Află toate detaliile despre fungicidul sistemic cu spectru larg de acţiune Javise!

un articol de

KWIZDA AGRO ROMANIA

Mai multe pe această temă

www.kwizda-agro.ro