În urma unei activități de ameliorare laborioase, derulată pe parcursul unui deceniu și jumătate, oamenii de știință ai Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor (ICDCOC) Palas au creat materialul biologic precursor pentru o nouă rasă românească de caprine, specializată pentru carne – BOCARP.
Radu Răducu: „Tot ce facem noi în institut poartă pecetea cercetării!”
În loturile experimentale ale Institutului Palas se află deja în izolare reproductivă o populație de circa 250 de capete de caprine metise, pe diverse generații, rezultată din încrucișarea raselor Boer și Carpatină, sub denumirea provizorie Bocarp.
„Având în vedere că și în România, ponderea cea mai mare o dețin efectivele de caprine pentru lapte – recte Carpatina, rasa noastră locală rezistentă, perfect adaptată la condițiile de climă – ne-am orientat cercetările spre dezvoltarea cărnii de caprine, știut fiind că aceasta are calități cu totul și cu totul deosebite.
Numai că în țară nu există rase specializate pentru carne. Din acest motiv, noi am început și am creat, deja, precursorii unei noi rase românești de caprine, specializată pentru carne prin încrucișarea între femele din rasa Carpatină și țapi din rasa Boer, originară din Africa de Sud”, ne-a declarat dr. ing. Radu Răducu, directorul ICDCOC.
GUSTUL CĂRNII DE VITĂ
Potrivit interlocutorului, din sacrificările de control pentru a verifica calitatea carcasei, gustul și calitatea cărnii, metișii Bocarp au aroma, frăgezimea și savoarea apropiate de gustul cărnii de vită, lucru confirmat și de bucătari rafinați în arta culinară ai unor renumite restaurante.
Astfel, noua rasă de caprine la care lucrează cercetătorii dobrogeni, ar putea deveni o alternativă mai ieftină, gustoasă și mai sănătoasă pentru consumatori.
Deocamdată, carnea nu poate fi găsită în alimentația publică, însă, Institutul Palas vinde crescătorilor pentru îmbunătățirea rasa, țapi Bocarp din generația nouă.
OMOLOGAREA RASEI BOCARP
Va dura mai bine de un deceniu până când această populație va îndeplini în totalitate condițiile să fie declarată rasă românească de carne de capră.
„Ca să poți vorbi de o rasă nouă, trebuie să ai la dispoziție 300 de femele metise pe care să le poți diviza cu 15‑20 familii de țapi, ca să nu apară fenomenul de cosangvinitate. Cercetătorii trebuie să selecteze, în continuare, exemplare, să producă noi și noi generații până la rasă pură”, a explicat directorul institutului.
INVESTIȚIA ÎN POTENȚIALUL CREATOR APLICATIV
Activitatea de ameliorare este una complexă care necesită foarte mult timp, mult efort, foarte mulți bani, dar și multă răbdare și competență, a subliniat Radu Răducu.
În acest context, trebuie evidențiate investiția în potențialul creator, cât și eforturile cercetătorilor: Radu Răducu, Gabriel Vicovan, director științific, Nicolae Cutova, director tehnic, Adriana Vicovan, Zoia Zamfir, Ana Enciu, Alina Nicolescu. Maria Stanciu, Corneliu Neacșu, Alexandru Vartic, Corina Andrei, Elena Iliciu, Andreea Anghel…
CARACTERISTICILE VIITOAREI RASE BOCARP
- Transmiterea însușirilor genetice: 75% rasa amelioratoare, 25% rasa locală;
- Caprele au roba albă sau un gri deschis, capul este colorat în maron sau în negru; pieptul este larg, spinarea lată, gâtul larg, jigourile (pulpele din care prepară friptura) foarte bine dezvoltate, raportul carne/os din carcasă mult favorabil cărnii;
- Dimensiuni corporale ale femelelor: lungimea corpului – 90-100 de cm; înălțimea – 70-80 cm; greutatea – 60-65 kg;
- Sporul mediu zilnic in greutate la tineretul caprin îngrășat este de 190 – 200 g intr-o perioada de 110 – 120 zile, mai mare cu 80 – 85% fata de rasa materna
- Randamentul la sacrificare la tineretul caprin BOCARP îngrășat este de 49% fata de 42% la rasa Carpatina.
Dr. ing. Radu Răducu: „Specia caprină în România a avut o cădere foarte mare după 1990. Noi ne-am gândit să îmbunătățim calitatea animalelor și implicit a producțiilor pe care le obținem la ele, astfel încât fermierii să aibă un interes continuu pentru creșterea și exploatarea lor, în vederea satisfacerii cerințelor pieței”
