Viorel Matei, de pildă, susţine că nu se aşteaptă să recolteze mai mult de 1,7 tone de porumb la hectar, ceea ce pare de neconceput. „La grâu am obţinut o medie de 5.300 kg la hectar. Ţinând cont că zona Cenad – Sânnicolau este una de lăcovişte cred că am ieşit destul de bine. În schimb, la porumb nu cred că voi depăşi 1.700 kilograme la hectar. Noroc că nu am decât 160 de hectare semănate cu porumb”, ne-a mărturusit fostul preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR).
Potrivit acestuia, în judeţul Timiş s-a înregistrat o producţie medie la grâu de aproape 4.700 kg la hectar şi în jur de 4 tone la orz, iar la rapiţă o medie de 2,7 tone la hectar. „A fost un an agricol bun pentru cerealele de toamnă. „Unii au obţinut 8 tone la grâu, alţii numai 6 tone. Desigur, vorbim de un relief diferit. În zona colinară s-a înregistrat o anumită cantitate, în zona din jurul Jimboliei s-a obţinut o cu totul altă producţie, iar spre graniţa cu Serbia sau Ungaria, unde este polul secetei, discutăm despre recolte mai mici. În ceea ce priveşte culturile de primăvară, avem mari probleme din cauza secetei excesive, care a diminuat producţia cu peste 50 la sută. Nu vom depăşi la porumb o medie la hectar pe judeţ de 2,5-3 tone”, ne spunea el la Ziua Grâului, organizat sâmbătă la Muzeul Satului din Timişoara, eveniment unde a participat şi ministru Agriculturii, Petre Daea, dar şi Valeriu Tabără.
Nici la floarea-soarelui fermierii bănăţeni nu par să stea mai bine. „Dacă recoltăm 1.500-1.600 kg faţă de 3.000-3.500 kg cât ar fi normal, iar preţurile oferite de samsari sunt de 1,2-1,3 lei pe kilogram, ieşim în pierdere totală. Din păcate subvenţiile nu acoperă aceste pierderi. Ar fi nevoie de acordarea unui sprijim minim măcar de 50 la sută din cheltuielile efectuate„, avertizează Viorel Matei, care lucrează în prezent 3.400 de hectare.
