„Severitatea secetei pedologice instalate încă de la sfârșitul iernii a compromis culturile de cereale păioase”, afirmă fermierul Duşan Belin. Dealtfel, pentru mulţi fermieri din vestul ţării, „problemele au debutat încă din toamnă, când o ploaie înșelătoare de numai câţiva litri a provocat germinarea prematură a rapiței, după care plantele s-au uscat din cauza lipsei de umiditate”, a mai spus cunoscutul specialist prezent la „Ziua Câmpului”, eveniment organizat de SCDA Lovrin.

„Numeroși fermieri au întors culturile în primăvară şi au reînsămânţat suprafeţe importante cu orz şi floarea-soarelui”, a declarat Duşan Belin.

Seceta şi îngheţul din primăvară au compromis cultura de grâu

După ultimele ploi din februarie, în vestul ţări au urmat aproape două luni fără precipitaţii, iar îngheţurile târzii de la final de aprilie şi început de mai au „lăsat culturile fără resurse în fazele cheie de dezvoltare şi mai apoi au compromis o mare parte din suprafeţele cultivate cu grâu”, ne-a explicat Duşan Belin.

„Practic, din cauza secetei severe plantele nu au mai susţinut dezvoltarea fraţilor, iar numărul de etaje cu boabe pe spic s-a redus considerabile”, aşa cum ne-a demonstrat Duşan Belin.

Duşan Belin: producţia de grâu va fi la jumătate

Luând în calcul starea actuală a culturilor de grâu şi în urma observaţiilor din teren, Duşan Belin apreciază „că majoritatea spicelor de grâu s-au limitat la doar patru sau maximum cinci etaje de rodire, o consecință directă a stresului hidric din luna aprilie”.

În aceste condiţii, din perspectiva productivităţii, un calcul elementar arată „că un spic mediu abia dacă adună 18 sau 20 de boabe, o cifră care plafonează producția estimată la o valoare modestă de doar cca. 4-4,5 tone/ha, mult sub pragul care ar asigura amortizarea investiției fermierilor”, a demonstrat Duşan Belin.

Zonele cele mai afectate de secetă şi cu o producţie scăzută se află pe raza localităţilor Nădlac, Semlac, Şeitin și Peregu Mare din județul Arad, precum şi în judeţul Timiş, în Variaș, Periam, Sânpetru Mare, Saravale, Beba Veche, Comloșu Mare, Iecea Mare și până la Cărpiniș.

Prespectiva preţurilor este puţin optimistă

Din păcate, peste această situaţie climatică nefavorabilă se suprapune realitate comercială crudă, considerată de agricultori de-a dreptul abuzivă. Prețurile cerealelor păioase înregistrează o tendință de scădere accentuată pe măsură ce combinele se pregătesc să intre pe teren, o strategie recurentă a marilor traderi care pune presiune pe producători în fiecare sezon de recoltare. „Fermierii vor fi obligați să își achite datoriile acumulate către distribuitorii de inputuri și companiile multinaționale, mulți fermieri se văd nevoiți să vândă direct de la marginea câmpului, acceptând prețuri care nu acoperă costurile de producție, fapt ce va conduce inevitabil la o decapitalizare severă a exploatațiilor agricole din zonă”, a declarat Duşan Belin.

Preţurile pentru grâu au coborât vertiginos până la intervalul de 780-850 lei/tonă, iar orzul se tranzacționează cu doar 750-790 lei/tonă.

Singurele perspective optimiste sunt pentru oleaginoase: preţurile oferite pentru rapiţă sunt de 2600-2650 lei/tonă, iar pentru floarea-soarelui de 2400-2450 lei/tonă.

Orzul câştigă teren

În încercarea de a se adapta la această succesiune de ani secetoși, fermierii din vestul ţării au renunţat la porumb, iar culturile de toamnă, cerealele păioase şi rapiţa reprezintă 70-80% din planul de culturi. „Culturile de primăvară deocamdată se prezintă destul de bine”, apreciază Duşan Belin, mai ales după ploile din ultimele săptămâni. „Cultura porumbului are 10-12 frunzi, este destul de bine avansată şi se mai anunță precipitaţii în perioada următoare. Din păcate, suprafaţa ocupată de porumb este într-o continuă scădere în zona de vest, mai ales după cei 4-5 ani cu pierderi mari datorate secetei şi a arşiţei din vară, iar în ceea ce priveşte floarea soarelui pedologice suntem mai optimişti”, a afirmat fermierul.

„Locul porumbului este luat treptat de cultura orzului, care a înregistrat o expansiune considerabilă datorită cererii din sectorul zootehnic, unde orzul înlocuiește cu succes porumbul în furajarea animalelor. Cu toate acestea, rotația culturilor rămâne un factor tehnic limitativ care împiedică o reconfigurare totală a suprafețelor”, spune Duşan Belin.

Rapița și floarea soarelui rămân singurele două culturi cu potenţial biologic şi profitabile, raportat la preţul de vânzare, pentru fermierii din vest.

Pe termen lung fermierii rămân vulnerabili

„Dincolo de vicisitudinile pieței și ale climei din această vară, adevărata vulnerabilitate pe termen lung a agriculturii din regiune este reprezentată de explozia prețurilor la îngrășăminte, un fenomen care amenință direct campania de toamnă”, consideră Duşan Belin.

În condițiile în care tona de uree a depășit pragul psihologic de 4.000 de lei, iar îngrășămintele complexe de tip DAP au trecut de 5.000 de lei, o mare parte dintre fermieri nu își vor mai permite aplicarea fertilizărilor de bază în viitorul sezon agricol. „Acest compromis tehnologic forțat de lipsa de lichidități va diminua drastic potențialul de producţie şi anunţă o o nouă recoltă slabă în sezonul viitor”, apreciază Duşan Belin.

Numărătoarea inversă a început pentru campania de recoltare la orz şi orzoaică, după care, în mai puțin de două săptămâni combinele vor intra la grâu… într-o campanie care se anunță a fi una dintre cele mai dificile din ultimul deceniu.

Citeşte şi: Secerişul începe cu revizia combinei