1 iunie, Ziua Mondială a Laptelui a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în 2001 pentru a recunoaște importanța laptelui ca aliment global, ca mijloc de trai și pentru a sărbători sectorul lactatelor.
De atunci, în fiecare an, beneficiile laptelui și ale produselor lactate au fost promovate activ în întreaga lume.
Organizatorii Zilei Mondiale a Laptelui au declarat că tema din acest an va sărbători rolul vital pe care îl joacă produsele lactate în furnizarea unei nutriții de calitate pentru oamenii din întreaga lume.
SCURTĂ ISTORIE A LAPTELUI
Domesticirea vitelor a apărut, în civilizaţia indiană, cu 2.000 de ani înainte de Hristos. Primele dovezi ale procesării laptelui în brânză au apărut în Mesopotamia şi India (1400 î.Hr.), iar primele brânzeturi presate au apărut cu 100 de ani înainte de Hristos, potrivit site-ului Federaţiei Internaţionale a Laptelui, www.fil-idf.org.
În anul 500 d.Hr., au apărut primele ferme de vite în Europa, iar în 1525 vitele au fost aduse pe continentul american, la Vera Cruz (Mexic). În 1791 a fost inventată brânza Camembert, în 1862 Louis Pasteur a realizat primele teste ale procesului care-i poartă numele, pasteurizarea, iar în 1884 Hervey D. Thatcher a inventat sticla de lapte. Laptele a fost sterilizat pentru prima dată în 1889, în 1895 au apărut primele maşinării de pasteurizare, în 1950 au apărut ambalajele din carton pentru lapte, iar în 1967, primul proces de ultrafiltrare a laptelui. În 2007, un japonez a creat prima bere provenită din lapte, mai notează sursa citată.
CONSUMUL DE LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE LA NIVEL GLOBAL
Conform statisticilor Federaţiei Internaţionale a Laptelui, un om consumă, anual, în jur de 117 kg de produse lactate, iar consumul este în creştere. Potrivit FAO, consumul pe cap de locuitor de lapte şi produse lactate este mai mare în ţările dezvoltate, dar decalajul faţă de multe ţări în curs de dezvoltare se micşorează.
Cererea de lapte şi produse lactate în ţările în curs de dezvoltare este în creştere odată cu mărirea veniturilor, creşterea populaţiei, urbanizarea şi schimbările produse în diete şi alimentaţie. Aceasta tendinţă este pronunţată în Asia de Est şi de Sud-Est, în special în ţările foarte populate precum China, Indonezia şi Vietnam. Peste şase miliarde de oameni din întreaga lume consumă lapte şi produse lactate; majoritatea acestor oameni trăiesc în ţări în curs de dezvoltare.
În ultimele trei decenii, producţia mondială de lapte a crescut cu peste 59%, de la 530 de milioane de tone în 1988 la 843 de milioane de tone în 2018. India este cel mai mare producător de lapte din lume, cu 22% din producţia globală, urmată de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan şi Brazilia.
Ţările cu cele mai mari surplus de lapte sunt Noua Zeelandă, SUA, Germania, Franţa, Australia şi Irlanda. Ţările cu cele mai mari deficite de lapte sunt China, Italia, Federaţia Rusă, Mexic, Algeria şi Indonezia, scrie Agerpres.
PRODUCȚIA DE LAPTE DIN UE, ÎN SCĂDERE ÎN 2024!
Un nou raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite (USDA) evidențiază că se estimează că producția de lapte din UE va scădea ușor ca urmare a scăderii numărului de vaci cu lapte din ferme și a „profitabilității producției” mai scăzută în 2024.
Raportul întocmit de Serviciul Agricol Extern al USDA atrage, de asemenea, atenția asupra faptului că „sectorul produselor lactate din UE continuă să aibă preocupări legate de punerea în aplicare a noii Politici Agricole Comune (PAC) și a inițiativelor Pactului Verde al UE”. Se afirmă că acestea „cântăresc negativ asupra deciziilor fermierilor de a continua producția”.
„Consolidarea politicilor UE de mediu și de atenuare a schimbărilor climatice ar necesita investiții suplimentare, neproductive și ar eroda și mai mult profitabilitatea producției de lapte”, mai detaliază raportul.
