1 iunie, Ziua Mondială a Laptelui a fost instituită de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) în 2001 pentru a recunoaște importanța laptelui ca aliment global, ca mijloc de trai și pentru a sărbători sectorul lactatelor.

De atunci, în fiecare an, beneficiile laptelui și ale produselor lactate au fost promovate activ în întreaga lume.

SCURTĂ ISTORIE A LAPTELUI

Domesticirea vitelor a apărut, în civilizaţia indiană, cu 2.000 de ani înainte de Hristos. Primele dovezi ale procesării laptelui în brânză au apărut în Mesopotamia şi India (1400 î.Hr.), iar primele brânzeturi presate au apărut cu 100 de ani înainte de Hristos, potrivit site-ului Federaţiei Internaţionale a Laptelui, www.fil-idf.org.

În anul 500 d.Hr., au apărut primele ferme de vite în Europa, iar în 1525 vitele au fost aduse pe continentul american, la Vera Cruz (Mexic). În 1791 a fost inventată brânza Camembert, în 1862 Louis Pasteur a realizat primele teste ale procesului care-i poartă numele, pasteurizarea, iar în 1884 Hervey D. Thatcher a inventat sticla de lapte.

Laptele a fost sterilizat pentru prima dată în 1889, în 1895 au apărut primele maşinării de pasteurizare, în 1950 au apărut ambalajele din carton pentru lapte, iar în 1967, primul proces de ultrafiltrare a laptelui. În 2007, un japonez a creat prima bere provenită din lapte, mai notează sursa citată.

Prețul laptelui a scăzut cu peste 30%. Cel mai mare producător din România pierde o treime din profit

CONSUMUL DE LAPTE ȘI PRODUSE LACTATE LA NIVEL GLOBAL

Conform statisticilor Federaţiei Internaţionale a Laptelui, un om consumă, anual, în jur de 117 kg de produse lactate, iar consumul este în creştere. Potrivit FAO, consumul pe cap de locuitor de lapte şi produse lactate este mai mare în ţările dezvoltate, dar decalajul faţă de multe ţări în curs de dezvoltare se micşorează.

Cererea de lapte şi produse lactate în ţările în curs de dezvoltare este în creştere odată cu mărirea veniturilor, creşterea populaţiei, urbanizarea şi schimbările produse în diete şi alimentaţie. Aceasta tendinţă este pronunţată în Asia de Est şi de Sud-Est, în special în ţările foarte populate precum China, Indonezia şi Vietnam. Peste şase miliarde de oameni din întreaga lume consumă lapte şi produse lactate; majoritatea acestor oameni trăiesc în ţări în curs de dezvoltare.

În ultimele trei decenii, producţia mondială de lapte a crescut cu peste 59%, de la 530 de milioane de tone în 1988 la 843 de milioane de tone în 2018. India este cel mai mare producător de lapte din lume, cu 23% din producţia globală, urmată de Statele Unite ale Americii, China, Pakistan şi Brazilia.

Ţările cu cele mai mari surplus de lapte sunt Noua Zeelandă, SUA, Germania, Franţa, Australia şi Irlanda. Ţările cu cele mai mari deficite de lapte sunt China, Italia, Federaţia Rusă, Mexic, Algeria şi Indonezia, scrie Agerpres.

PRODUCȚIA DE LAPTE ÎN INDIA

• Producție totală anuală: peste 220 milioane de tone (în 2023)
• Pondere globală: aproximativ 23% din producția mondială de lapte
• Tipuri de lapte: în principal lapte de bivoliță și lapte de vacă
• Consumul intern: aproape toată producția este consumată local, cu un mic procent exportat

Producția de lapte în Uniunea Europeană

Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari producători de lapte din lume. Conform celor mai recente date disponibile, în anul 2024 statele membre ale UE au produs aproximativ 161,8 milioane de tone de lapte crud, ceea ce reprezintă o ușoară creștere față de anul precedent. Sectorul laptelui are o importanță majoră pentru agricultura europeană, asigurând materie primă pentru o gamă largă de produse lactate, precum laptele de consum, brânzeturile, untul și iaurturile.

Cea mai mare parte a laptelui produs este livrată către unitățile de procesare, unde este transformată în produse cu valoare adăugată. Brânzeturile și untul reprezintă principalele destinații ale laptelui procesat, acestea având o pondere semnificativă în industria alimentară europeană și în exporturile agroalimentare ale Uniunii.

În cadrul UE, Germania este principalul producător de lapte, urmată de Franța, Polonia, Țările de Jos și Italia. Împreună, aceste state realizează aproximativ două treimi din producția totală de lapte de vacă a Uniunii. Performanțele diferă însă de la o țară la alta, atât în ceea ce privește numărul de animale, cât și productivitatea acestora.

Productivitatea medie a vacilor de lapte în UE depășește 8.000 kg de lapte pe cap de animal anual. Țări precum Estonia și Danemarca înregistrează unele dintre cele mai ridicate producții pe vacă, datorită tehnologiilor moderne și managementului performant al fermelor. În schimb, în state precum România și Bulgaria, producția medie pe animal rămâne sub media europeană.

Perspectivele sectorului lactatelor rămân favorabile, susținute de cererea constantă pentru produse lactate pe piața internă și externă. Totodată, fermierii europeni se confruntă cu provocări legate de costurile de producție, schimbările climatice și cerințele de mediu, precum și de prețul în scădere pentru lapte materie primă, care influențează evoluția viitoare a producției de lapte în Uniunea Europeană.

În 2020, consumul mediu anual de lapte și produse lactate în România era de ~210 litri/persoană (inclusiv iaurt, brânzeturi, smântână etc.) iar consumul de lapte de băut era estimat la ~80-90 litri/persoană/an. Tendința este de ușoară scădere a consumului de lapte proaspăt, compensată parțial de produsele vegetale și produse fermentate.