Criza îngrășămintelor pune presiune pe agricultura europeană. România mizează pe Azomureș și pe sprijinul UE! Cum arată planul pentru îngrășăminte aprobat de Comisia Europeană!
Agricultura europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, pe fondul exploziei prețurilor la energie și îngrășăminte.
În acest context, Comisia Europeană a prezentat un nou Plan de Acțiune pentru Îngrășăminte, menit să reducă presiunea asupra fermierilor și să diminueze dependența Uniunii Europene de importuri.
Pentru România, însă, problema are o miză suplimentară: relansarea producției interne și salvarea combinatului Azomureș, considerat de autorități și de fermieri drept un element strategic pentru securitatea alimentară a țării.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a declarat miercuri că autoritățile române lucrează deja la un mecanism de sprijin imediat pentru fermieri, în paralel cu discuțiile europene privind noul plan pentru îngrășăminte.
Tanczos Barna: „Azomureș este singura soluție salvatoare”
Oficialul a subliniat că România se confruntă cu o situație critică în sectorul fertilizanților, în condițiile în care producția internă acoperă doar aproximativ 9% din necesarul național.
„Comisia Europeană a anunțat ieri și un plan de acțiune pentru îngrășăminte. Am început să lucrăm la un sprijin imediat, care să ajute fermierii în această situație critică aproape la nivel european, nu doar în România”, a afirmat ministrul Agriculturii.
Potrivit acestuia, creșterile de prețuri sunt dramatice: peste 100 de euro pe tonă la îngrășămintele pe bază de azot și peste 57 de euro pe tonă la fosfor. În aceste condiții, costurile de producție din agricultură au explodat, iar mulți fermieri reduc cantitățile utilizate sau amână achizițiile.
Tanczos Barna a insistat asupra rolului strategic al combinatului Azomureș, afirmând că înțelegerea dintre Romgaz și proprietarii combinatului poate accelera reluarea producției interne.
„Proprietatea Azomureș, prin exercitarea dreptului de proprietate asupra combinatului, prin Romgaz, este practic singura soluție salvatoare pentru fermierii din România”, a declarat ministrul.
El a atras atenția și asupra unei probleme structurale la nivel european: costul ridicat al gazelor naturale face ca producția europeană de îngrășăminte să rămână scumpă și dificil de competitivizat în raport cu importurile din afara UE.
Planul Comisiei Europene: sprijin de urgență și măsuri structurale
Noul Plan de Acțiune pentru Îngrășăminte prezentat de Comisia Europeană vine pe fondul nemulțumirilor tot mai mari din agricultură. Fermierii europeni au protestat deja la Strasbourg, considerând că măsurile anunțate sunt insuficiente în raport cu amploarea crizei.
Documentul propus de Bruxelles urmărește două direcții majore: intervenții rapide pentru reducerea presiunii asupra fermierilor și reforme structurale pentru reducerea dependenței Europei de importuri.
Printre măsurile pe termen scurt se numără mobilizarea a aproximativ 200 de milioane de euro din rezerva agricolă de criză a Politicii Agricole Comune, la care s-ar putea adăuga alte 200 de milioane de euro pentru susținerea lichidității fermierilor europeni. De asemenea, Comisia propune suspendarea temporară a taxelor vamale pentru importurile de amoniac și uree din state terțe, măsură care ar putea genera economii estimate la 60 de milioane de euro.
În paralel, Bruxelles-ul vrea să stimuleze producția internă europeană de îngrășăminte și să dezvolte alternative precum fertilizanții bio și reciclarea nutrienților.
Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a explicat că dependența Europei de importuri reprezintă o vulnerabilitate strategică majoră.
Noua strategie urmărește, astfel, nu doar susținerea agriculturii, ci și consolidarea autonomiei economice și energetice a Uniunii Europene.
Clubul Fermierilor Români: „Fermierii nu mai pot aștepta”
Clubul Fermierilor Români consideră că Planul Comisiei Europene confirmă problemele semnalate de agricultorii români în ultimii ani și demonstrează caracterul urgent al măsurilor de sprijin.
Organizația atrage atenția că prețurile la îngrășămintele azotoase au crescut cu 40% față de decembrie 2025 și cu aproximativ 70% comparativ cu media anului 2024, ceea ce afectează direct competitivitatea agriculturii românești.
Potrivit Clubului, situația Azomureș ilustrează perfect vulnerabilitatea României. Combinatul este cel mai mare producător de îngrășăminte din țară și singurul producător de uree granulată din sud-estul Europei, având o pondere de aproximativ 75% în aprovizionarea pieței interne.
Reprezentanții fermierilor susțin că agricultura trebuie tratată drept sector strategic național și cer suspendarea totală sau temporară a mecanismului CBAM – taxa europeană pe carbon la frontieră – pentru îngrășăminte.
„Planul Comisiei Europene confirmă că tot ceea ce fermierii români au semnalat în ultimii ani: dependența structurală de importuri, vulnerabilitatea Azomureșului, impactul CBAM asupra utilizatorilor finali, a fost evaluat corect”, a declarat Florian Ciolacu.
Acesta avertizează însă că fermierii au nevoie de măsuri concrete și rapide, nu doar de direcții strategice.
„Fermierii nu mai pot aștepta direcții strategice: au nevoie de finanțare nouă, de suspendarea imediată a CBAM pentru îngrășăminte și de deblocarea negocierilor Romgaz”, a adăugat Ciolacu.
O criză care depășește simpla problemă a prețurilor
Specialiștii avertizează că actuala criză a îngrășămintelor nu este doar un episod temporar de scumpiri, ci o problemă care poate afecta pe termen lung productivitatea agricolă europeană.
Reducerea utilizării fertilizanților duce la scăderea fertilității solului și la diminuarea producțiilor agricole, efecte care se pot propaga în întreg lanțul agroalimentar și, în cele din urmă, în prețurile alimentelor pentru consumatori.
În plus, dependența Europei de importurile de îngrășăminte și de gaze naturale ridică probleme de securitate economică și geopolitică. Tocmai de aceea, Comisia Europeană încearcă să combine măsurile de urgență cu investiții strategice în producția internă și în alternative mai sustenabile.
Pentru România, miza este dublă: pe de o parte, protejarea fermierilor afectați de costurile tot mai mari, iar pe de altă parte, salvarea și relansarea capacităților industriale interne.
România caută o strategie pe termen lung pentru îngrășăminte
În centrul discuțiilor se află acum relația dintre exploatarea gazelor din proiectul Neptun Deep, producția de îngrășăminte și agricultura românească.
Clubul Fermierilor Români consideră că lanțul „Neptun Deep – Azomureș – fermieri români” poate deveni o soluție strategică pentru reducerea dependenței de importuri și pentru stabilizarea pieței interne.
Totodată, organizația vede oportunități importante și în dezvoltarea biofertilizatorilor și a producției de biomasă prin cooperative agricole, în linie cu noile direcții europene privind economia circulară.
Rămâne însă de văzut dacă măsurile europene și naționale vor putea fi implementate suficient de rapid pentru a evita adâncirea crizei. Pentru moment, fermierii continuă să resimtă presiunea costurilor uriașe, iar agricultura europeană se află într-un moment de cotitură în care securitatea alimentară și autonomia economică devin teme centrale ale politicilor publice.
