Numită „regina plantelor furajere”, lucerna începe să piardă teren (la propriu) în ultimii ani din cauza secetei pedologice. Arşiţa şi seceta verii reduc numărul coaselor, precum şi cantitatea de lucernă recoltată pe parcursul unui sezon. Este afectată și durata de viaţă a plantelor, iar „trifoiul de 7 ani” (cum mai este denumită lucerna) supravieţuiește şi mai este rentabil doar 3-4 ani, după care densitatea plantelor scade semnificativ.

Specii de furaje care substituie cu succes lucerna

Porumbul pentru siloz şi lucerna sunt culturile furajere de bază în majoritatea fermelor de vaci de lapte, dar tot mai mulţi fermieri se orientează spre alte plante furajere precum cerealele de toamnă sau de primăvară: secară, orzoaică, triticale, orz şi ovăz.

• Silozul de porumb oferă un furaj cu randament ridicat și conţinut mare de energie într-o singură recoltă. Acești factori de management se traduc prin mai puțină muncă și o calitate constantă în comparație cu alte furaje, cum ar fi lucerna, care are mai multe coase pe an.
• Cerealele de toamnă şi cele semănate primăvara devreme pot beneficia de mai multe precipitaţii şi de umiditatea din timpul iernii. De asemenea, după recoltare, primăvara devreme este încă posibilă înfiinţarea unei noi culturi furajere sau pentru boabe, inclusiv porumb pentru siloz, soia, mei, sorg, etc., ceea ce creşte randamentul per unitatea de suprafaţă.
• Secara furajeră de toamnă. Experimentele din fermele de vaci de lapte aflate în jumătatea nordică a Statelor Unite au arătat că secara de toamnă semănată devreme va produce mai mult furaj (tone/ha) în primăvara următoare. Cu cât întârzie semănatul, cu atât scade cantitatea de masă verde, iar recoltarea se face mai târziu în primăvară. Silozul de secară de toamnă (recoltată primăvara) poate ajunge la un conţinut de cca. 15% proteine. Amânarea recoltării reduce conținutul de proteine și crește conținutul de fibre al furajului. În general, dacă secara este recoltată în stadiul de formare a spicului, furajul va avea un conținut de proteine de peste 15%.

Amestec de plante furajere

• Amestecul de lucernă cu graminee. Pentru creşterea recoltei se poate face o supraînsămânţare a lucernierelor vechi cu diverse amestecuri de graminee. Raigrasul, golomăţul şi festuca (diverse soiuri şi varietăţi) sunt unele dintre cele mai răspândite graminee folosite în amestec cu lucerna pentru a realiza un furaj nutritiv şi pentru a creşte cantitatea de substanţă uscată.
• Amestecul de leguminoase cu graminee. Mixul de leguminoase cu graminee ajută la optimizarea digestibilităţii fibrelor, oferă un profil stabil de aminoacizi și reduce riscul de acidoză ruminală în comparație cu hrănirea doar cu lucernă. Gramineele au, de obicei, un conținut mai ridicat de fibre digerabile decât lucerna (recoltate în stadiul optim), ceea ce crește digestibilitatea fibrelor (NDFD). Acest lucru duce la un aport mai mare de substanță uscată și la o producție crescută de lapte.

Citeşte şi: 7 factori care fac ca prima coasă la lucernă să fie diferită de următoarele coase ale sezonului

Rezilienţă agronomică la condiţiile de mediu

Dar amestecurile de specii, leguminoase şi graminee, aduc şi o mai mare rezistenţă agronomică: datorită includerii gramineelor în mixul de culturi furajere, randamentul este mai constant în condiții meteorologice imprevizibile.

În plus, gramineele tolerează mai bine păşunatul şi sunt mai rezistente la umiditatea excesivă şi la băltire comparativ cu lucerna.

Supraînsămânţarea lucernierelor cu graminee prelungește durata de exploatare a culturii furajere, inclusiv prin aplicarea de gunoi de grajd.

Beneficiile leguminoaselor

Recunoscute pentru cantitatea mai mare de proteină, leguminoasele oferă şi alte beneficii prin fixarea azotului în sol. Cantitatea de azot fixată variază în funcție de factori precum specia, cultivarea în monocultură sau în amestec, durata sezonului de creștere, randamentul, condițiile de mediu, azotul disponibil în sol și pH-ul solului. În condiții optime de sol (pH neutru, aerisire și umiditate adecvată), capacitatea de a fixa azotul este cea mai mare la leguminoasele perene, apoi la cele anuale.

Eficientizarea furajării și optimizarea raţiei

Un bun plan de culturi furajere trebuie să ţină seama şi de cantitatea de nutrienți din raţie, de digestibilitate şi de productivitatea animalelor. Includerea mai multor furaje de volum în raţia vacilor de lapte sau a oilor reduce costurile totale cu furajarea și permite utilizarea culturilor care nu sunt în concurență cu hrana umană, cu furajele pentru monogastrice sau cu producția de biocombustibili.

Există mai multe strategii pentru a îmbunătăți digestibilitatea furajelor fibroase, începând de la recoltare (faza de vegetaţie), dimensiunea de tocare, tehnica de însilozare, precum şi eventualele tratamente biologice, cum este adăugarea de enzime și inoculanți.

Secară vs. lucernă

Lucerna are un conţinut de proteină brută de 15-23%, în funcție de faza de vegetaţie în care se face recoltarea plantelor şi de perioadă/sezon. În plus, lucerna are şi o bună digestibilitate şi un flux ruminal de 5-10 ori mai rapid decât gramineele, ceea ce permite o ingestă totală de materie uscată mai mare.

La secara furajeră, recoltată devreme (începutul formării spicului), conținutul de proteină brută variază de obicei între 12% și 15%. De asemenea, spre deosebire de lucernă, secara are un nivel mai ridicat de fibre (NDF) şi se digeră mai lent decât lucerna.

Secara furajeră de toamnă este flexibilă, dar şi o excelentă cultură de acoperire, reciclează azotul rezidual (rămas în sol de la cultura premergătoare), nu necesită tratamente şi îngrijire specială şi oprește creșterea buruienilor.

 Atenţie!

Secara poate fi afectată de ciuperca parazită Claviceps purpurea sau Cornul secarei. Ciuperca produce alcaloizi toxici care, dacă ajung în hrana animalelor, provoacă o boală fungică severă numită ergotism („focul sfântului Anton”).

De aceea, se utilizează semințe certificate și tratate, se aplică rotația culturilor și se distrug buruienile graminee.

Deoarece boala apare în perioada înfloririi, dacă secara este recoltată într-un stadiu anterior infecției, se poate preveni contaminarea furajelor.

Citeşte şi: Drumurile agricole: acces facil sau dificil spre recoltele tale?