Un „lup de Dunăre” între „Ciulinii Bărăganului” - Revista Ferma
6 minute de citit

Un „lup de Dunăre” între „Ciulinii Bărăganului”

Din anul 1974 şi până în 2014, navigase pe tot ce înseamnă râuri interioare ale Europei de Vest (Belgia, Elveţia, Franţa, Olanda, Germania…). A lucrat ani buni pe tancuri de combustibil. În patru decenii de cărăuşie, a transportat un râu de motorină, benzină, păcură, de toate. Ultima dată a avut un vapor de 135 metri lungime şi vreo 12 m lăţime, un portcontainer, şi a făcut curse între Ţările de Jos şi Germania.
Lucian Prodan a revenit la vatră spre a se îngriji de părinţii lui ajunşi la o vârstă înaintată. „Vine o vreme când trebuie să recunoşti că îmbătrâneşti şi trebuie să laşi tineretul să-ţi continue activitatea; să fii conştient că nu mai poţi să mai faci faţă în marinărie. A trebuit să trag la mal”, ne-a declarat fermierul.

Apa îl urmăreşte rareori pe… uscat!
Acasă nu prea avea multe opţiuni. I-a fost mai la îndemână agricultura. Din banii strânşi cu atâta chin pe ape a cumpărat ceva pământ, a mai preluat teren în arendă, astfel încât acum a ajuns la o suprafaţă de fix 72,48 ha. Fermierul are terenul risipit pe raza a două comune din apropierea municipiului Brăila – Baldovineşti şi Movila Miresii, de unde este soţia şi unde este solul mai fertil. Cu toate că a petrecut o viaţă întreagă numai pe apă, aici nu are parte de irigaţii! „Am avut un an foarte greu, cu secetă prelungită care a muşcat destul de serios din recoltă. De aceea şi profitul fermei a fost cam la limită”, ne-a declarat fostul „lup de Dunăre”. Din toamnă, cultivatorul brăilean are puse câteva hectare cu cereale păioase. Spune că este mulţumit de cum au ieşit plantele în primăvară.
Pe o solă în apropierea Baldovineştilor, aşezare legată de numele lui Panait Istrati, autorul nuvelei „Ciulinii Bărăganului”, a însămânţat rapiţă pe câteva hectare. În urma ploilor din această primăvară, apa bălteşte, astfel încât a trebit să pună în funcţiune motopompa pe benzină să tragă excesul de umiditate şi s-o deverseze în canalul de desecare învecinat. Se vede că apa l-a urmărit de această dată pe… uscat!

Când speranţele dau în… floare
Lucian Prodan îşi pune mari speranţe în culturile de primăvară: 20 hectare de floarea-soarelui şi 35 de porumb. Anul trecut, fusese mulţumit de floare, căci este o cultură rentabilă. Sămânţa hibridă de la Syngenta i-a răsplătit strădania cu o recoltă medie de 2.300 kg/ha. Producţia strânsă a vândut-o la un preţ suficient de bun încât să acopere cheltuielile de producţie. La porumb cultivă, la fel ca şi anul trecut, P9241 (FAO 330), cel mai bine vândut hibrid timpuriu din România, recomandat de specialiştii companiei Pioneer pentru terenurile nisipoase şi bazice cu un conţinut redus în humus. Dar, pe o parcelă anume, bine pregătită, pune şi câţiva hibrizi din gama Optimum AQUAmax, care în ultimii ani câştigă tot mai mult teren în judeţul Brăila.

Cooperativa – colacul de salvare
Lucian Prodan este un fermier la început de drum. A decis să lucreze terenul cu trei ani în urmă, exploataţia lui fiind înfiinţată în 2014. Nu dispune de maşinile şi utilajele de strictă necesitate. De aceea, este nevoit să apeleze la vecini pentru a face lucrările agricole. “Am un proiect depus şi aştept să văd dacă iese la aprobare. Până atunci mă chinui în continuare cum pot, închirez utilaje şi lucrez pe ele. Acum sunt urcat pe un tractor de mare putere şi pregătesc terenul pentru floarea-soarelui”, relata agricultorul. În schimb are o satisfacţie pe care nu ezită s-o exprime: „Faptul că am devenit membru în Cooperativa Braicoop mă ajută enorm”, ne-a declarat Lucian Prodan, un „lup de Dunăre” printre „Ciulinii Bărăganului”.

 

 

Lucian Prodan
Lucian Prodan: „Este un mare avantaj, pentru mine ca fermier, a face parte dintr-o cooperativă; avem inputuri pentru agricultură achiziţionate prin licitaţie la preţuri mult mai joase decât preţurile de listă. Apoi, nu am bătaie de cap cu desfacerea producţiei, este asigurată prin cooperativă”.

DĂUNĂTORII SUNT “ÎN FLOARE”!
Temperatura mare şi umiditatea atmosferică ridicată cresc presiunea bolilor şi a dăunătorilor asupra culturilor agricole. De aceea se impune controlul zilnic la culturile de rapiţă şi de porumb, unde dăunătorii dau “în floare”!
Potrivit specialiştilor Monsanto, la rapiţă a fost semnalată prezenţa gândacului lucios (Melighetes aeneus), iar la porumb a apărut Tanymecus dilaticolis. În lanurile cultivate pot da iama şi alţi dăunători, care, pe areale izolate, pot produce pagube considerabile. Aceştia sunt: musca suedeză (Oscinella frit), buha semănăturilor (Agrotis segetum), coropişniţele (Grillotalpa spp), viermii albi (Scarabeidae), viermii negri (Tipulidae), gândacul pământiu (Opatum sabulosum), limacşii (Limacidae) şi rozătoarele (Cricetidae). Seminţele şi embrionii sunt atacaţi de gândacul seminţelor (Harpalus distinguendus), şarpele orb (Blanius guttulatus), ciori şi coţofene (Corvus sp. Pica sp.) etc.

viermii sarma

Atenţie la viermii sârmă!
Ion Săvulescu, director tehnic la compania DuPont, avertizează despre un puternic pericol iminent: viermii sârmă (Agriotes spp.) sau gândacii pocnitori, care iernează în sol ca larvă şi ca adult. „Vremea asta umedă ne va da de lucru cu viermii sârmă, o să vedeţi că mulţi fermieri o să întrebe ce-i de făcut? Mulţi (sau majoritatea) nu au tratat sămânţa de porumb, au zis că lasă, o să vadă ce fac în vegetaţie. Atacul larvelor de viermi sârmă se manifestă în special în primăverile reci şi umede, în parcelele unde s-a însămânţat la adâncime mai mare şi unde plantele răsar cu întârziere. Şi când apar probleme cu viermii sârmă, nu prea mai e nimic de făcut!” (Marian MUŞAT, Foto: Emil GEORGESCU)

 

 

Articol publicat in revista Ferma nr. 9 (192) din 15-31 mai 2017

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →