Ultimii bani pentru modernizarea exploataţiilor - Revista Ferma
11 minute de citit

Ultimii bani pentru modernizarea exploataţiilor

foto pag24 m Ultimii bani pentru modernizarea exploataţiilor

Finanţare separată pentru vegetal şi zootehnic

Ultima variantă a Ghidului Solicitantului (versiunea 09) aplicabilă pentru depunerea proiectelor din această sesiune şi publicată pe pagina de internet a Agenţiei (www.apdrp.ro), prevede că se va acorda finanţare europeană nerambursabilă în mod separat pentru sectoarele vegetal şi zootehnic, pentru implementarea standardelor privind laptele şi protecţia apelor şi pentru beneficiarii Măsurii 141 – Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă.
Noutăţi la valorile maxime eligibile

Pentru sectorul zootehnic, valoarea eligibilă a unui proiect de investiţii nu poate depăşi 2 mil. euro, beneficiind de o cofinanţare publică nerambursabilă începând cu 40%, în timp ce pentru proiectele din sectorul vegetal, valoarea maximă a investiţiei nu poate depăşi 1 mil. euro, cofinanţarea publică nerambursabilă pornind tot de la 40%, dar până la maxim 70% din valoarea totală a proiectului.

Proiectele de investiţii în sectorul zootehnic ce vizează atât protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi, cât şi implementarea standardelor în privinţa laptelui crud, pot avea o valoare eligibilă totală de maxim 2 mil. euro, însă din acest total acceptat, investiţia în standardele pentru lapte nu poate depăşi suma de 250.000 euro. Cofinanţarea publică nerambursabilă pentru acest tip de proiect de investiţii va porni de la 40%.

De asemenea, vor fi considerate eligibile doar acele mijloace de transport care transportă numai un anumit tip de mărfuri adecvate activităţilor descrise în proiect, precum autocisterne, autoizoterme, mijloace de transport albine, animale.


Criterii noi: Standardele europene, obligatorii

Atât proiectele din sectorul zootehnic, cât şi cele din sectorul vegetal nu vor mai primi punctaj la criteriul de selecţie ce priveşte adaptarea la standardele comunitare, dat fiind faptul că acestea au devenit obligatorii, fiind exceptate doar cele două standarde privind nitraţii şi laptele din sectorul zootehnic, care au criterii de selecţie separate.

Totodată, beneficiarii Măsurii 112 – Instalarea tinerilor fermieri care realizează investiţii pentru implementarea celor două standarde menţionate prin Măsura 121, beneficiază de o perioadă de graţie de 36 de luni pentru finalizarea investiţiei.
39 de puncte pentru vaca de carne

În sectorul vegetal, investiţiile pentru înfinţarea de culturi de specii forestiere cu ciclu scurt de producţie au fost eliminate, iar investiţiile în pepinierele şi plantaţii de pomi fructiferi vor primi 33 de puncte, în timp ce cele pentru plantaţii de viţă-de-vie pentru vin primesc 30 de puncte.

În sectorul zootehnic, pentru un proiect de investiţii pentru creşterea bovinelor se vor acorda 39 de puncte dacă este vorba despre bovine pentru carne, respectiv 35 de puncte, în cazul creşterii vacilor pentru lapte.

 

Fermierii pot renunţa la angajamentele de agromediu

Anul acesta, beneficiarii Măsurii 214 – Plăţi de agro-mediu pot accesa clauza de revizuire pentru angajamentele de agromediu, cerând anularea acestora, sau pot solicita încheierea angajamentelor aflate în derulare pentru Măsurile 211 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate montane şi 212 – Sprijin pentru fermierii din zonele defavorizate altele decât cele montane, fără a fi nevoiţi să ramburseze plăţile efectuate pentru perioada în care angajamentul a fost în vigoare.

„Având în vedere că în România se implementează, începând cu anul 2012, cerinţele legale în materie de gestionare (SMR) în cadrul sistemelor de sprijin pentru agricultori (Ordinul MADR/MMP/ANSVSA nr. 187/2155/42/2011), beneficiarii Măsurii 214 – Plăţi de Agromediu pot accesa clauza de revizuire, iar beneficiarii Măsurilor 211 şi 212 – Plăţi pentru zone defavorizate – pot solicita încheierea angajamentelor aflate în derulare în perioada de depunere a cererilor unice de plată pe suprafaţă aferentă anului 2012, fără a returna sumele primite în anii anteriori de angajament”, ne-au precizat reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

 

Invocarea clauzei de revizuire

Clauza de revizuire pentru angajamentele de agro-mediu şi închiderea angajamentelor LFA la iniţiativa fermierului (ZMD, ZDS, ZSD) asigură ajustarea acestora în cazul amendării/revizuirii standardelor obligatorii relevante sau a cerinţelor specifice şi, totodată, pentru cerinţele minime pentru fertilizanţi şi produse folosite pentru protecţia plantelor şi a altor cerinţe obligatorii relevante stabilite prin legislaţia naţională.

Dacă o asemenea ajustare a legislaţiei naţionale sau comunitare nu este acceptată de către beneficiar, angajamentul este anulat/închis, fără însă a se cere rambursarea plăţilor efectuate până la acea dată.

Declaraţia de revizuire se poate completa numai în cursul campaniei în care a survenit modificarea legislativă, până la termenul limită de depunere a cererilor unice de plată pentru campania următoare.
Noi standarde de eco-condiţionalitate

Începând cu 2012, România a implementat cerinţele legale în materie de gestionare (SMR – Cerinţele Statutare de Management) privind mediul şi identificarea şi înregistrarea animalelor în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru agricultori, odată cu intrarea în vigoare a Ordinului nr. 187/2155/42/2011.

Ca urmare, pentru 2012, datorită modificărilor legate de cerinţele de eco-condiţionalitate şi conform PNDR, fermierii pot solicita, în acest an, completarea declaraţiei de revizuire a angajamentului de agro-mediu în derulare, adică pot aplica clauza de revizuire, până la data de 11.06.2012 inclusiv, fără rambursarea plăţilor efectuate în conformitate cu prevederile legale.

 

Pajişti permanente: Dovadă cu animale sau cosit

Fermierii care declară că exploatează pajişti permanente trebuie să facă dovada utilizării acestor suprafeţe cu animale. Dacă fermierul nu poate asigura o încărcătură minimă de animale pe ha, va trebui să efectueze o lucrare de cosit pe an pe suprafaţa nepăşunată.

Obligativitatea asigurării nivelului minim de păşunat este definită de cerinţa GAEC 7 prevăzută în Ordinul MADR nr. 36/22 februarie 2012: „Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat de 0,3 UVM/ha şi/sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an, evidenţiate în registrul activităţilor desfăşurate pe pajiştile permanente, completat la zi, conform modelului aprobat de APIA”.

În situaţia în care nu se coseşte suprafaţa nepăşunată, se consideră că pe această suprafaţă nu s-a respectat GAEC 7, fermierul fiind sancţionat în funcţie gradul de nerespectare a acestor cerinţe. (Olivia FIRI)

 

Modificări ale PNDR

Nivelul maxim al sprijinului acordat tinerilor fermieri în cadrul Măsurii 112 – Instalarea tinerilor fermieri a crescut de la 25.000 euro la 40.000 euro, după ce Comisia Europeană a aprobat, în 4 aprilie 2012, a şaptea propunere de modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), informează Ministerul Agriculturii.

Pentru Măsura 313 – Încurajarea activităţilor turistice intensitatea sprijinului a crescut de la 70% la 85% pentru investiţiile în agro-turism, iar plafonul maxim pentru investiţiile în agro-turism s-a majorat de la 70.000 euro la 100.000 euro/proiect. De asemenea, procentul finanţării nerambursabile a crescut de la 50% la 85% pentru investiţiile în activităţi recreaţionale.

În cazul Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole, modificările vizează prelungirea datei la care standardele privind nitraţii şi laptele crud devin obligatorii, precum şi a datei la care se încheie perioada de graţie pentru cele două standarde şi stabilirea unei alocări distincte pentru adaptarea la standarde, introducerea sectorului bovine pentru carne ca şi sector prioritar şi diminuarea valorii maxime eligibile a unui proiect din sectorul vegetal la 1 milion euro.

Pentru Măsura 123 – Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, modificările vizează prelungirea datei la care se încheie perioada de graţie pentru standardele rămase în vigoare în cadrul acestei măsuri. Totodată, vor avea prioritate micro-întreprinderile pentru sacrificare şi procesare carne, precum şi cele pentru colectare şi procesare lapte, fiind introdusă şi o plafonare a valorii maxime eligibile a proiectelor pentru acest tip de investiţii.

La Măsura 312 – Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi, intensitatea sprijinului a crescut de la 70% la 85% pentru investiţiile în sectorul producţiei non-agricole, a fost completat criteriul de selecţie privind micro-întreprinderile nou înfiinţate în vederea includerii start-up-urilor care vizează activităţi non-agricole productive, iar serviciile medicale din mediul rural au fost prioritizate.

Alte modificări ale PNDR vizează introducerea de noi pachete în cadrul măsurii 214 – Plăţi de agro-mediu, cât şi modificări în procesul de selecţie al proiectelor.

 

7,457 mil. lei pentru cartofii cu putregai inelar

Producătorii de cartofi de sămânţă şi/sau de consum care au utilizat la înfiinţarea culturii sămânţă certificată vor primi despăgubiri în valoare totală de 7,457 milioane lei pentru producţia anului 2010 afectată de Clavibacter (putregaiul inelar al tuberculilor) şi/sau Ralstonia (putregaiul brun al cartofului), a hotărât Guvernul, la începutul lunii aprilie 2012.

Ajutorul anual este de maxim 1,5 lei/kg pentru cartofii de consum contaminaţi, iar pentru cartofii de sămânţă contaminaţi – de 2,6 lei/kg pentru categoriile prebază şi bază şi de 2 lei/kg pentru sămânţa certificată Cl. A şi B. Pentru cartofii de sămânţă declaraţi posibil contaminaţi, sprijinul este de 1,1 lei/kg pentru categoriile prebază şi bază şi de 0,5 lei/kg pentru Cl. A şi B.

Din valoarea sprijinului se scad despăgubirile din asigurări şi valoarea producţiei care a putut fi industrializată sau vândută. Nu vor primi despăgubiri cei care au vândut o parte din producţie înainte de primirea rezultatelor de laborator, au comercializat cartofi declaraţi posibil contaminaţi sau contaminaţi, şi nici datornicii la stat.

 

Doar 3,3 mil. tone cartofi în 2010

Răspândirea, în 2010, a putregaiului inelar şi a putregaiului brun al cartofului în România, organisme dăunătoare pentru care nu există nici o metodă chimică sau biologică de combatere, a influenţat semnificativ producţia de cartofi, fiind obţinute doar 3,3 mil. tone în 2010, în scădere cu 17,5% faţă de 2009, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În 2011, producţia de cartofi româneşti a crescut cu cca. 25% faţă de 2010, ajungând la 4,11 mil. tone, iar productivitatea la hectar a crescut cu 24,25%.

 

8,52 mil. lei despăgubiri pentru sere şi solarii

Guvernul a decis să aloce 8,52 mil. lei (circa 1,9 mil. euro) din bugetul Ministerului Agriculturii pentru despăgubirea legumicultorilor şi a producătorilor de flori în spaţii protejate afectaţi de viscolul din primele două luni ale anului 2012.

Schema de ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor meteorologice nefavorabile manifestate în perioada ianuarie-februarie 2012 propune un cuantum de 18 lei/mp pentru geam şi/sau 2,25 lei/mp pentru folie, pentru producătorii agricoli persoane fizice şi 24 lei/mp pentru geam şi/sau 3 lei/mp pentru folie, pentru PFA, II şi IF, constituite potrivit OU 44/2008, persoane juridice şi forme asociative cu/sau fără personalitate juridică.

Sprijinul financiar va fi acordat într-o singură tranşă şi nu va putea depăşi 33.000 lei (echivalentul a 7.500 euro) pentru un beneficiar.

Termenul limită de depunere a cererilor de sprijin este 29 iunie 2012, inclusiv, iar solicitanţii sunt eligibili dacă sunt înscrişi în Registrul agricol şi dacă au depus la primării o înştiinţare pe propria răspundere privind spaţiile protejate afectate şi pagubele produse. Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis nu vor putea renunţa la exploatarea terenurilor în spaţii protejate pentru legume şi/sau flori pe o perioadă de trei ani, începând cu anul acordării sprijinului.

 

Aproape 3.000 producători afectaţi de viscol

Din datele Ministerului Agriculturii, viscolul şi zăpezile de la începutul anului au distrus 1,357 mil. mp geam pentru sere şi 2,556 mil. mp folie pentru solarii în 31 judeţe, fiind afectaţi peste 2.950 producători, din care 79 deţin sere. Valoarea estimativă a pagubelor produse la materialele de acoperire este de 9,132 mil. euro, din care 7,394 mil. euro la sere şi 1,738 mil. euro la solarii, la o valoare de 5,45 euro/mp pentru geam şi 0,68 euro/mp pentru folie.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →