Oierii au plătit prețul, autoritățile încearcă acum să recupereze terenul pierdut

Sectorul ovin românesc traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Restricțiile impuse exporturilor de ovine, pe fondul evoluției focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) și variolă ovină, au generat pierderi uriașe pentru fermieri, au blocat contracte externe și au pus sub semnul întrebării poziția României pe piețele tradiționale din Orientul Mijlociu și Europa.

În tot acest context, criticile la adresa ANSVSA nu au întârziat să apară. Organizațiile crescătorilor de ovine au reclamat în repetate rânduri faptul că avertismentele transmise încă din primele luni ale anului nu au fost tratate cu suficientă seriozitate și că reacția instituției a fost lentă într-un moment în care fiecare săptămână conta pentru menținerea piețelor externe.

Federația ROMOVIS a susținut că a transmis numeroase adrese către instituțiile statului, avertizând asupra impactului economic major pe care îl poate avea blocarea exporturilor și asupra riscului pierderii unor piețe construite în zeci de ani.

Din perspectiva fermierilor, nemulțumirea este justificată. În timp ce exportatorii români se confruntau cu restricții severe, concurenți din alte state membre ale Uniunii Europene au început să ocupe spațiile comerciale lăsate libere de România. Pentru oierii care depind de valorificarea mieilor și a animalelor pentru export, efectele au fost directe și dureroase.

O criză care ridică întrebări despre capacitatea de prevenție

Marea problemă nu este doar apariția bolii, ci modul în care o instituție responsabilă de sănătatea animală reușește să anticipeze și să gestioneze riscurile.

În agricultură și zootehnie, succesul nu se măsoară doar prin intervenții după apariția unei crize, ci mai ales prin capacitatea de a preveni efectele acesteia. Iar aici apar cele mai multe semne de întrebare pentru ANSVSA.

Dacă situația era atât de gravă încât a condus la blocarea exporturilor, fermierii se întreabă firesc dacă măsurile de supraveghere, control și comunicare au fost suficiente și implementate la timp.

De asemenea, mulți crescători reclamă lipsa unei transparențe constante privind negocierile purtate cu autoritățile europene și perspectivele reale pentru reluarea comerțului.

Nu este suficient ca o instituție să reacționeze atunci când sectorul ajunge în pragul colapsului. Fermierii au nevoie de predictibilitate, informații și soluții înainte ca efectele economice să devină devastatoare.

Bruxelles-ul oferă un semnal de speranță

Cu toate acestea, ultimele evoluții arată că lucrurile încep să se miște într-o direcție pozitivă.

Discuțiile purtate la Bruxelles de delegația României, la solicitarea conducerii ANSVSA, au generat o deschidere importantă din partea DG SANTE și a Comisiei Europene. Mai mult, demersurile au beneficiat și de implicarea vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna.

Faptul că oficialii europeni au acceptat constituirea urgentă a unui grup mixt de experți internaționali și specialiști români reprezintă, fără îndoială, un progres major. Este pentru prima dată când se conturează o abordare personalizată pentru situația României, menită să permită reluarea exporturilor fără a compromite siguranța sanitar-veterinară la nivelul Uniunii Europene.

Mai important, Bruxelles-ul nu a respins argumentele prezentate de România. Dimpotrivă, a acceptat organizarea unei misiuni de audit în teren și elaborarea unei strategii dedicate țării noastre.

Auditul european poate deveni momentul adevărului

În următoarele săptămâni, experții europeni vor analiza direct situația din ferme și măsurile aplicate de autoritățile române.

Această misiune este esențială. Dacă datele prezentate de ANSVSA se confirmă în teren și dacă măsurile de combatere a focarelor sunt validate de specialiștii europeni, România ar putea obține mult mai rapid relaxarea restricțiilor și redeschiderea piețelor.

În același timp, auditul va reprezenta și un test pentru credibilitatea instituției. După luni întregi de controverse și acuzații venite din partea crescătorilor, concluziile experților europeni vor arăta dacă strategia ANSVSA a fost într-adevăr una eficientă sau dacă problemele semnalate de fermieri au avut un fundament solid.

Oierii au nevoie de rezultate și de exporturi reluate

În ciuda optimismului moderat generat de ultimele negocieri, crescătorii de ovine nu mai pot fi convinși doar prin declarații.

Pentru fermierii care au animale în ferme, care plătesc furaje, salarii și credite, singurul indicator relevant este redeschiderea efectivă a exporturilor. Restul reprezintă doar etape administrative.

ANSVSA are acum șansa de a demonstra că poate transforma promisiunile europene în rezultate concrete. Dacă auditul va avea un rezultat favorabil și dacă strategia comună cu DG SANTE va produce efecte rapide, instituția ar putea recupera o parte din încrederea pierdută în relația cu sectorul ovin.

Există motive reale de optimism

Dincolo de criticile legitime formulate de crescători, trebuie remarcat faptul că pentru prima dată după multe luni există un calendar clar de acțiuni și o implicare directă a instituțiilor europene.

Constituirea grupului de experți, auditul de teren și stabilirea unei strategii dedicate României reprezintă pași concreți, nu simple intenții.

Pentru oieri, mesajul este unul prudent, dar pozitiv: piața nu este pierdută definitiv, iar șansele de reluare a exporturilor sunt astăzi mai mari decât erau în urmă cu doar câteva săptămâni.

Rămâne însă o lecție importantă pentru autorități. În zootehnie, timpul pierdut se transformă rapid în pierderi economice. Iar dacă România dorește să își păstreze statutul de lider european în exportul de ovine, ANSVSA trebuie să treacă de la gestionarea crizelor la prevenirea lor.

Fermierii nu mai cer promisiuni. Cer competență, eficiență și rezultate. Iar următoarele săptămâni vor arăta dacă instituțiile statului au înțeles cu adevărat acest mesaj.