Neluţu Platon reclamă faptul că, în timp ce costurile de producţie cresc constant, preţurile oferite de procesatori scad abrupt, punând o presiune uriaşă asupra sustenabilităţii exploataţiilor zootehnice.
„Simţim o presiune destul de mare de la ce se întâmplă. Şi mai ales cu scumpirea motorinei şi a tuturor problemelor. E un dezastru pentru noi”, afirmă crescătorul de vaci cu lapte din Budacu de Jos, judeţul Bistriţa-Năsăud, unul dintre fermierii care au investit sume importante de bani în ultimii ani pentru a-şi tehnologiza exploataţia.
Vacile sale produc aproximativ 7.000 de litri de lapte pe zi. Împreună cu ferma parteneră din cooperativă, cantitatea totală livrată ajunge la 16.000 – 17.000 de litri zilnic. Chiar şi în aceste condiţii, fermierul spune că presiunea economică este tot mai greu de suportat.
Prețul laptelui a căzut la… 2 lei
În paralel cu creşterea costurilor de producţie, fermierii se confruntă cu o reducere agresivă a preţului de valorificare a materiei prime. „Dacă în noiembrie primeam de la procesator 2,6 lei pe litrul de lapte, acum ne plăteşte 2 lei. E o scădere semnificativă”, se plânge fermierul.
Cu atât mai mult cu cât această reducere bruscă a fost mai degrabă impusă decât negociată. „Noi nu avem ce face. Ne anunţă cu câteva zile înainte că de luna viitoare preţul va scădea. Nu avem nicio putere de negociere”, afirmă bistrițeanul.
El susţine că situaţia este cu atât mai greu de înţeles cu cât, până în toamna trecută, piaţa părea stabilă, iar perspectivele pentru sector erau pozitive. „În toamnă am mai putut negocia, pentru că era oarecare stabilitate. Dar asta mă intrigă – deşi lucrurile mergeau bine, de la o lună la alta, totul s-a schimbat la 180 de grade”, constată bistriţeanul.
Importurile ieftine creează dezechilibre în piaţă
Explicaţiile oferite de procesatori pentru reducerea preţurilor sunt legate, în principal, de scăderea vânzărilor şi de surplusul existent pe piaţă. Totuşi, fermierii cred că importurile de lapte ieftin au un rol important în dezechilibrarea pieţei locale. „Ei spun că nu sunt vânzări, dar noi ştim că vine lapte în piaţa românească din Ungaria, cu preţ foarte mic. Este lapte spot şi, din punctul meu de vedere, cu o calitate foarte slabă”, afirmă fermierul.
În timp ce reprezentanţii industriei invocă reducerea consumului şi surplusul de lapte la nivel european, Neluţu Platon crede că acestea sunt doar nişte speculaţii. „În Germania şi Olanda, din ce am discutat cu fermieri de acolo, preţul a început să îşi revină. Piaţa s-a stabilizat şi chiar dă semne de revenire”, afirmă acesta. În România însă, situaţia pare să meargă în direcţia opusă.
Investiţii puse pe pauză din cauza incertitudinii
În ciuda dificultăţilor din ultimii ani, Neluţu Platon a continuat să investească în dezvoltarea fermei sale din Budacu de Jos. Exploataţia are în prezent 200 de vaci la muls şi un efectiv total de aproximativ 360 de animale, iar procesul de muls este complet robotizat, cu ajutorul a patru roboţi. Totuşi, ferma nu funcţionează încă la capacitate maximă, iar planurile de extindere au fost încetinite de actuala criză din sectorul laptelui şi de costurile ridicate pentru achiziţia de animale.
Mulţi crescători de animale au aşteptat lansarea programului guvernamental pentru achiziţia de juninci şi animale cu genetică superioară, anunţat de autorităţi în ultimele luni. În lipsa unor informaţii clare şi a unui calendar concret, numeroase investiţii au fost amânate.
Fermierul susţine că actualul context politic accentuează sentimentul de nesiguranţă din agricultură. „Nu aveam nevoie de instabilitatea asta acum. A venit într-un moment foarte prost, când presiunile şi provocările pentru agricultură şi zootehnie sunt deja foarte mari”, spune acesta.
Un proiect de 170.000 de euro, blocat la jumătate
Printre investiţiile afectate de actuala situaţie se află şi construcţia unui nou grajd pentru tineret bovin. Neluţu Platon a început deja lucrările la o hală cu o capacitate de 150 de locuri, destinată atât viţeilor mici, cât şi tineretului bovin cu vârste între 6 şi 12 luni. Proiectul a fost realizat în regie proprie, însă lucrările au fost suspendate după ce investiţia a ajuns la aproximativ 100.000 de euro. „Am realizat partea de beton, am început construcţia metalică şi m-am oprit. Este finalizat cam 50%, dar nu îmi mai permit să continui în momentul de faţă”, explică fermierul. Valoarea totală a investiţiei ar urma să ajungă la aproximativ 170.000 de euro.
Preţurile junincilor descurajează dezvoltarea fermelor
O altă problemă majoră semnalată de crescătorul din Budacu de Jos este costul foarte ridicat al animalelor de reproducţie. În prezent, preţul unei juninci gestante variază între 2.500 şi 3.000 de euro, în funcţie de provenienţă şi genetică. Paradoxal, spune fermierul, cele mai scumpe animale sunt chiar cele provenite din fermele performante din România. „La noi nu poţi cumpăra o junincă sub 2.800 de euro plus TVA”, afirmă fermierul.
Din acest motiv, mulţi crescători se orientează către achiziţii externe, în special din Germania, unde preţurile sunt mai competitive. „Din Germania poţi ajunge undeva la 2.600 de euro pentru o junincă gestantă, cu tot cu transport şi fără TVA”, explică Neluţu Platon, subliniind că achiziţiile intracomunitare sunt mai avantajoase inclusiv din punct de vedere fiscal.
Subvenţii întârziate şi controale repetate
Pe lângă problemele din piaţă, Neluţu Platon se confruntă şi cu întârzieri în plata subvenţiilor. Până la sfârşitul lunii aprilie nu primise încă sumele ce i se cuveneau pentru anul 2025, nici pe vegetal, nici pe zootehnie. Situaţia este pusă pe seama controalelor repetate efectuate de APIA şi DSVSA. Fermierul consideră că exploataţiile aflate în dezvoltare ajung să fie verificate mai frecvent tocmai din cauza creşterii constante a dimensiunii activităţii. „Dacă îţi creşti exploataţia, eşti considerat fermă cu risc”, explică bistrițeanul.
Citeşte şi:
5 măsuri practice pentru a economisi motorina
LAPTELE FACE 2 LEI LA FERMIER ŞI 10 LEI LA RAFT
Cea mai mare nemulţumire a lui Neluțu Platon rămâne însă diferenţa foarte mare dintre preţul laptelui încasat la poarta fermei şi cel plătit de consumatori în magazine. „Laptele pleacă de la mine cu 2 lei şi ajunge la supermarket cu 10 lei. Diferenţa este enormă”, spune Neluţu Platon. Procesatorii indică în mod frecvent adaosurile comerciale ale retailerilor ca fiind una dintre cauzele principale ale preţurilor ridicate la raft. „Cineva câştigă foarte mult pe lanţul ăsta”, este concluzia bistriţeanului.
