Tradiţional, campania de semănat la rapiţă debuta la mijlocul lunii august, dar condiţiile agrometeorologice din ultimii ani, în special seceta, au împins campania optimă de semănat în luna septembrie, chiar început de octombrie.
Riscul major la care fermierii se expun atunci când seamănă rapiţa într-un sol cu deficit de umiditate şi fără perspectiva unor precipitaţii imediate este greu de estimat, iar răsărirea şi evoluţia ulterioară a culturii poate fi compromisă.
Rapiţa „a gestionat” mai bine seceta
Zona de vest a ţării a fost cel mai puternic afectată de secetă în toamnă şi primăvară, dar și de diferenţele mari de temperatură. „Culturile de toamnă au suferit de lipsa apei în toamnă, dar şi la sfârşitul iernii şi la început de primăvară. De la finalul lunii februarie şi până în aprilie, au fost precipitaţii nesemnificative în zona de vest a ţării, ceea ce a impactat puternic culturile de toamnă – rapiţa şi grâul, cele pe care fermierii au pariat puternic”, a declarat Daniel Grosz, director zonal Bayer.
„Rapița rămâne o cultură cu impact în rotația culturilor şi mai ales în ceea ce privește balanța economică la nivel de fermă. Este cultura în care toți fermierii își pun mari așteptări şi, deși am avut un an greu în zona de vest, rapiţa nu ne va dezamăgi”, Daniel Grosz, director zonal Bayer.
Ploile au salvat potenţialul de producţie
Spre deosebire de grâu, rapiţa a reuşit să gestioneze mai bine această perioadă deficitară, tocmai datorită sistemului radicular. ”Având un sistem radicular care merge mult mai profund și care a reușit să extragă maximul din apa ce se afla la nivelul solului, a reușit să-și calibreze și să se ducă evolutiv până în faza în care, în foarte multe sole, eram la final de înflorit și au venit precipitațiile. Putem vorbi de precipitații căzute în ceasul al 12-lea și un sfert, momentul în care, de fapt, în foarte multe sole primele silive erau formate pe racemul principal și foarte multe inflorescențe în faza finală evolutivă, ceea ce a salvat oarecum potenţialul de producţie”, a remarcat specialistul Bayer.
Rapiţa de anul acesta nu are o talie foarte mare, în schimb „a dezvoltat foarte bine partea de ramificații care pornesc încă din zona bazală, foarte de jos, şi a reuşit să valorifice tot ce înseamnă inflorescențe”, a exemplificat Daniel Grosz referindu-se la hibrizii de rapiţă DK Exbury şi DK Excited, din portofoliul Bayer.
Decizia pentru sezonul următor se ia după recoltat
La recoltat se văd rezultatele muncii din acest an agricol, dar tot atunci este şi momentul în care se conturează decizia pentru sezonul următor. „Decizia depinde de foarte mulți factori: istoricul din ultimii ani ai culturii, cum au evoluat hibrizii cultivaţi, dar mai ales partea financiară, profitabilitatea la nivel de fermă a culturii de rapiţă”, a explicat Daniel Grosz.
Bayer are un portofoliu complet de hibrizi de rapiță, hibrizi timpurii, semitimpurii şi semitardivi, care se pretează la diverse condiţii de cultură, hibrizi cu toleranță la Phoma şi la cădere. Pentru sezonul următor, compania Bayer introduce doi noi hibrizi semitimpurii, „unul care răspunde la un mediu de cultură intensiv şi unul pentru toate mediile de cultură, ambii cu cel mai ridicat nivel de toleranţă pentru Phoma”, a anunţat Daniel Grosz.
Sămânţa Bayer este asigurată pentru secetă
Compania Bayer continuă să asigure sămânţa de rapiţă pentru secetă. „Toată sămânța de rapiţă din portofoliul Bayer este asigurată”, a anunţat specialistul Bayer: „Continuăm acest proiect și în sezonul următor, pentru că fermierii îl cer ca și un pachet integrat, mai ales în contextul climatic ce devine unul tot mai provocator, iar seceta pe care o întâlnim imediat după perioada semănatului devine principalul factor restrictiv pentru cultura de rapiță”.
Fermierii care aleg un hibrid din portofoliul companiei Bayer au asigurat 100% costul cu semințele. În sezonul agricol 2025/2026, „în acest proiect Bayer au fost incluse cca. 300.000 de hectare cultivate cu rapiță la nivel naţional, ceea ce, din punct de vedere al impactului financiar, reprezintă aproximativ 5 milioane de lei ca valoare asigurată la nivelul României, din care numai în zona de vest am avut peste un milion valoare asigurată”, a detaliat Daniel Grosz.
Corteva – 2 noi hibrizi de rapiţă
În zona de vest, rapiţa a suferit din cauza îngheţurilor târzii, chiar şi la sfârşit de aprilie şi început de mai, dar şi din cauza secetei pedologice din perioada înfloritului. În ciuda acestor provocări, „rapiţa având o creștere nedeterminată, a reuşit să recupereze foarte bine prin numărul de ramificații noi și prin numărul de flori și silicve”, a explicat Silviu Drinovan, director vânzări Corteva Agriscience pentru Banat. Practic, ploile de la mijlocul lunii mai au redat optimismul fermierilor în ceea ce priveşte potenţialul de producţie pentru rapiţă.
Odată cu hibrizii de rapiţă prezentaţi – PT314, PT315 și PT303, Silviu Drinovan a ţinut să evidenţieze atât poziţia dominantă a Corteva la nivel naţional, cât şi hibridul PT315 cu cota de piaţă cea mai mare, respectiv cu suprafața cea mai mare la această cultură.
Ca noutăți pentru sezonul viitor, Silviu Drinovan a menţionat: „PT312, un hibrid de rapiţă cu rezistență la Sclerotinia, la fel ca și PT303, dar și hibridul PT329, care este o combinație între doi hibrizi binecunoscuţi pentru rusticitate – hibridul PT315 și potențialul de producție – PT314″.
Corteva are în portofoliu hibrizi de rapiţă cu rezistență la Sclerotinia: PT303 şi PT312, precum şi hibrizi cu rezistenţă ridicată la scuturare.
