În judeţul Alba, fermierul Vasile Seneşan a dezvoltat un model de fermă în care seminţele certificate reprezintă miezul activităţii economice şi baza unei strategii agricole pe termen lung.

Vasile Seneşan reprezintă tipologia fermierului care a crescut odată cu transformarea sectorului agricol din România. Activ din 1985, acesta a parcurs toate etapele profesionale – de la începuturile integrării sale în structura de stat, într-o perioadă în care agricultura era organizată în sistem centralizat, până la dezvoltarea propriei exploataţii.

Absolvent al Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, Facultatea de Mecanică, secţia Maşini Agricole, şi-a început activitatea la SMA Teiuş, iar din 1992 a devenit antreprenor. Astăzi, conduce o fermă vegetală de 1.200 de hectare în Galda de Jos, judeţul Alba, în cadrul căreia producerea de sămânţă ocupă un loc central.

Multiplicarea seminţelor, motorul economic al fermei

În prezent, aproximativ jumătate din veniturile exploataţiei sunt generate de activitatea de multiplicare a seminţelor. La cereale păioase, în special grâu, volumele sunt consistente. În jur de 3.000 de tone de sămânţă sunt comercializate anual, cantitate suficientă pentru a acoperi peste 10.000 de hectare. Acest lucru plasează ferma din Alba printre jucătorii importanţi din zona de multiplicare a seminţelor certificate.

Un element distinctiv îl reprezintă structura de culturi, extrem de diversificată, rar întâlnită în fermele din România. Vasile Seneşan cultivă peste 20 de soiuri de grâu, atât româneşti, cât şi străine, ceea ce îi permite să răspundă cerinţelor din piaţă şi să colaboreze cu mai mulţi parteneri din sector.

„Această diversitate nu este întâmplătoare, ci face parte dintr-o strategie clară de poziţionare pe piaţa seminţelor, unde adaptabilitatea şi capacitatea de a oferi soluţii variate fermierilor sunt esenţiale”, susţine administratorul şi proprietarul societăţii Mecsol Galda SRL, care în 2024 a înregistrat o cifră de afaceri de peste 3 milioane de euro.

Soiuri româneşti versus genetică străină

Experienţa din câmp l-a determinat pe Vasile Seneşan să privească dincolo de potenţialul teoretic al soiurilor şi hibrizilor şi să se concentreze pe comportamentul lor în condiţii reale, tot mai imprevizibile. Dacă în anii favorabili genetica străină poate oferi producţii superioare, în condiţii de stres – în special secetă – lucrurile se schimbă radical.

„Într-un an normal, fără abateri semnificative din punct de vedere climatic, hibrizii străini performează mai bine. Dar în anii problematici, genetica românească e mai bine adaptată”, explică acesta, dând ca exemplu anul trecut la cultura porumbului.

„Ne-am confruntat cu o secetă cumplită. Din cele 400 de hectare cultivate cu porumb, pe 100 de hectare am avut porumb românesc, unde am obţinut între 3 şi 4 tone la hectar. În schimb, pe celelalte suprafeţe nu am recoltat nimic”, povesteşte fermierul. Această experienţă a confirmat, încă o dată, importanţa adaptabilităţii genetice în condiţii limită şi a influenţat decisiv strategia din fermă în ceea ce priveşte alegerea hibrizilor.

O alegere strategică

Orientarea către genetica autohtonă se regăseşte şi în structura culturilor din această primăvară. La porumb, spre exemplu, Vasile Seneşan a alocat aproximativ 200 de hectare, jumătate din suprafaţă fiind destinată producerii de sămânţă, exclusiv din genetică românească.

• Cea mai mare pondere o ocupă hibridul Olt, creaţia Institutului Fundulea, cultivat pe circa 50 de hectare şi apreciat pentru toleranţa ridicată la secetă şi arşiţă.
• De asemenea, de la Staţiunea Turda sunt multiplicaţi hibrizii Star, 201, 344 şi 2020, sub formă de linii parentale destinate obţinerii de sămânţă certificată.
• În paralel, segmentul cerealelor păioase rămâne unul esenţial pentru activitatea de multiplicare, ocupând în jur de 400 de hectare.
• Pe lângă portofoliul extins de soiuri străine, fermierul din Alba continuă să lucreze şi cu soiuri româneşti consacrate, precum Glosa, Andrada sau Ieşean, apreciate pentru stabilitatea lor în condiţii variabile de climă.
• În schimb, la cultura de soia pentru sămânţă a decis să renunţe, pe fondul scăderii interesului din partea fermierilor, determinată în principal de modificările din zona subvenţiilor şi de reducerea atractivităţii acestei culturi în ultimii ani.

Peste 25 de soiuri

Dincolo de alegerea soiurilor şi a hibrizilor, producerea de sămânţă presupune un nivel de precizie mult mai ridicat decât agricultura obişnuită. Aici fiecare etapă – de la semănat până la condiţionare – este atent controlată, pentru a garanta puritatea biologică a seminţei.

Citeşte şi:
Syngenta lansează două varietăţi de grâu hibrid pentru campania de semănat din toamnă

„Când ai peste 25 de soiuri în fermă, trebuie să ştii exact unde este fiecare şi să elimini orice risc de amestec. Semănătoarea trebuie să fie perfect curată, suflată, ultimul bob nu are ce căuta acolo”, explică Vasile Seneşan.

Rigoarea din spatele seminţei certificate

Controlul nu se opreşte însă la semănat. În perioada de vegetaţie, echipele intră în câmp şi verifică atent culturile, eliminând manual orice plantă care nu corespunde soiului cultivat. Este o muncă laborioasă, dar esenţială pentru menţinerea calităţii.

Nici recoltarea nu face excepţie de la aceste reguli stricte. Combina trebuie curăţată după fiecare parcelă, iar primele rânduri recoltate sunt separate pentru a evita orice impurificare. Aceeaşi disciplină se aplică şi în faza de transport şi depozitare. „Este o operaţiune migăloasă. Dar dacă nu respecţi fiecare pas, nu ai făcut nimic”, argumentează Vasile Seneşan.

6.000 de tone capacitate de stocare

După recoltare, seminţele sunt uscate, depozitate şi ulterior condiţionate în funcţie de cerere. Tratamentul se face doar înainte de livrare, în funcţie de solicitările clienţilor, pentru a păstra calitatea şi eficienţa substanţelor utilizate. Această etapă este susţinută de investiţii consistente realizate în timp în infrastructura fermei. Vasile Seneşan a dezvoltat o capacitate de stocare care ajunge astăzi la aproximativ 6.000 de tone, atât în silozuri, cât şi în magazii, ceea ce îi permite să gestioneze eficient fluxurile de producţie şi livrare.

40 de tone de grâu tratate într-o singură zi

În acelaşi timp, a investit în staţii moderne de condiţionare şi tratare a seminţelor, esenţiale pentru a respecta standardele de calitate impuse în acest sector. Poate trata până la 40 de tone de grâu într-o singură zi, lucrând în trei schimburi, în perioadele aglomerate. Acest nivel de eficienţă îi permite să răspundă rapid comenzilor şi să livreze seminţe pregătite conform cerinţelor fiecărui client. Un model agricol în care sămânţa devine fundamentul performanţei economice.