Tudor Cristof este student cu bursă la Facultatea de Horticultură a USAMV Cluj-Napoca, în anul II. Are 20 de ani, o vârstă frumoasă, la care mulți tineri din generația lui Tudor își ocupă timpul mai mult cu distracția și mai puțin cu învățătura. Dar tânărul nostru fermier nu e deloc așa…

TUDOR CRISTOF: FIECARE SECUNDĂ MI-AȘ DEDICA-O AGRICULTURII!

Tânărul fermier este de loc din Cărbunari, un sat din județul Maramureș, lângă Baia Mare.

A trimis deunăzi un mesaj pe adresa redacției prin care a dorit să ne transmită admirația lui pentru faptul că promovăm tinerii fermieri. I-a plăcut ceea ce am scris despre Andrei, adolescentul de 16 ani din Botoșani, pasionat de agricultură.

Am luat legătura cu Tudor Cristof și i-am ascultat povestea, pe care o redau în continuare…

”Și eu am început să lucrez în agricultura de la vârsta de 12-13 ani. Am trecut deja prin multe momente grele, dificultăți mari, dar am reușit să cresc. Am pornit de la 0,3 hectare și în momentul de față lucrez peste 14 hectare. Știu, mulți vor spune că e o suprafață modestă, dar pentru mine este un început!”, îmi spune Tudor Andrei Cristof.

Tânărul mi-a vorbit cu atâta maturitate despre pasiunea lui pentru agricultură și cât de mult învață și muncește, încât cred că l-am întrebat de mai multe ori dacă… sigur are doar 20 de ani?!

Tudor Cristof a absolvit liceul tehnologic ”Emil Racoviță” din Baia Mare, profilul biochimie: ”Îmi pare sincer rău că nu am făcut un liceu agricol. Am vrut să merg la liceul din Seini, dar nu m-a lăsat mama, se temea pentru siguranța mea, că trebuia să fac naveta. Simt totuși că am pierdut ani buni în care puteam să acumulez primele informații despre agricultură, mai ales că la acest liceu se pune mult accent și pe practică”.

”Eu nu am venit în Cluj, la facultate, să mă distrez, ci să învăț, să mă dezvolt profesional. Fiecare secundă mi-aș dedica-o agriculturii!”, mărturisește Tudor.

Mi-a mai spus că fermierul este, de fapt, direct responsabil cu bunăstarea oamenilor. ”Fiecare plantă creată și crescută bine și sănătoasă înseamnă hrană de calitate și este responsabilitatea noastră, a fermierilor, să stăpânim foarte bine tehnologiile de cultură și modul în care facem agricultură!”, afirmă tânărul fermier.

CEREALE, PROCESARE ȘI UN VIITOR PROIECT

Tudor Cristof lucrează pământul împreună cu tatăl său. Dețin și un depozit unde procesează cereale (porumb, orz, ovăz, triticale, floarea soarelui) sub formă de furaje pentru fermele zootehnice. Toate investițiile le-au făcut până acum cu fonduri proprii.

”Vindem concentrate, la sac sau cereale ambalate, în funcție de solicitarea clientului. Putem face furajele după rețetă, cum se dorește, ne mulăm pe pretențiile clientului. Avem cerere mare; cu ce producem noi, abia acoperim jumătate din solicitări, diferența de materie primă o cumpărăm de la alți producători din zonă”, explică tânărul.

În viitor și-ar dori extinderea activității de procesare a cerealelor și plantelor furajere sub formă de peleți, printr-un proiect finanțat cu fonduri europene pentru o linie completă de peletizare.

”Furajul este consumat în proporție de 90% atunci când este sub formă de peleți, în timp ce la cereale pierderea e mult mai mare, deoarece animalul le selectează”, spune Tudor.

S-a înscris într-un proiect – incubator de afaceri în cadrul Universității, unde învață cum să-și conceapă, economic și juridic, un proiect în vederea atragerii de fonduri.

VISUL CEL MARE, LIVADA INTENSIVĂ DE MĂR

Este pasionat de cultura mare, dar și mai mult de pomicultură. Are deja o mică livadă, cu vreo 40 de pomi și prestează servicii – tăieri de regenerare și formare la pomi – la alți fermieri.

”Visul meu este să înființez o livadă intensivă de măr, să încep cu o suprafață de 50 de ari sau chiar un hectar. Vreau să plantez soiurile Topaz și Golden Delicious, acestea sunt preferatele mele”, îmi spune Tudor.

Tudor este hotărât să continue și studiile, cu masterul, pe protecția plantelor și mai apoi doctoratul.

”Vreau să învăț, să acumulez cunoștințele necesare pe care să le pun în practică și mai apoi să și predau altor tineri, dacă se ivește ocazia. Chiar vreau ca povestea și experiența mea să devină inspirație pentru alți tineri. De ce nu, într-o zi chiar mi-aș dori să scriu și o carte despre pomicultură”, afirmă tânărul de 20 de ani.

TRACTOR VECHI, TRACTOR NOU

Tudor lucrează cele 14 hectare cu două tractoare U650 și un 45 DTC. ”Mă mândresc cu ele, cu aceste tractoare îmi fac treaba”, îmi spune tânărul.

Intenționează să achiziționeze un tractor nou, de 100 CP prin programul ”Rabla pentru tractoare”, dar să nu credeți că va da la casat vreunul din tractoarele vechi!

”Am un autoturism vechi, îl dau la rabla. Nu m-ar lăsa inima să duc un tractor la casat, simt că sunt parte din mine!”, spune Tudor Cristof.

PASIUNE MOȘTENITĂ ȘI… DOBÂNDITĂ!

A moștenit pasiunea pentru agricultură de la tatăl său. ”Tata este pasionat de legumicultură, de cultura mare, dar la insistențele bunicilor mei s-a făcut inginer mecanic. Dar nu e rău, acum ne prinde bine, mai ales că noi asigurăm și transportul furajelor la clienți.

Mie ideea cu agricultura mi-a apărut așa, dintr-o dată. Când eram mic mă mai luau vecinii în tractor cu ei, la muncile câmpului sau la baloți, când era nevoie. Și a început să-mi placă. Apoi mi-am dat seama că trebuie să învăț la modul cel mai serios și să muncesc foarte mult ca să-mi pot împlini visul.

Acum tata e mai mult cu finanțarea și eu cu implementarea. Eu recoltez, eu fac analiza furajelor. Ne-am împărțit atribuțiile și fiecare își face treaba lui”, spune Tudor Cristof.

”MĂ INTRIGĂ LUMEA ÎN CARE TRĂIM! SUNTEM PREA FASCINAȚI DE SOCIAL MEDIA!”

Apartamentul în care stă în Cluj e plin de răsaduri și de plante, iar tânărul student experimentează continuu: ”Am deja porumb în 4 frunze!”, spune Tudor Cristof.

”Când mă ocup de plante și de depozit, nu mai contează timpul! Pentru mine acesta este viitorul și mi-aș dori ca generațiile din ziua de azi să înțeleagă cât de importantă este hrana și cât de greu se face! Fără mâncare nu poți trăi!

Eu stau lipit de oamenii de la care pot să învăț, îi caut și întreb, pentru că doar așa voi evolua. Poate că sunt prea matur pentru vârsta mea, dar prefer să stau lângă oameni care au un viitor și o profesie, mai ales că rețin foarte repede informațiile care mă interesează”, spune studentul de la horticultură.

”Nu sunt absurd, nu stau închis în casă. Ies cu prietenii, dar nu îmi dedic prea mult timp pentru distracție. Prefer să mă documentez, consider că sunt la vârsta potrivită pentru dezvoltarea profesională”

Am adus în discuție și educația agricolă iar Tudor Cristof mi-a confirmat, din punct de vedere al studentului, ceea ce și noi am tot susținut, prin proiectul dedicat liceelor agricole: fără o practică reală și intensivă, învățământul agricol furnizează doar noțiuni teoretice, pe care viitorul absolvent cu greu le va putea identifica în condiții reale, de fermă!

VREM SĂ NE ŢINEM TINERII ÎN ŢARĂ, DAR CE LE OFERIM?

”Suntem prea fascinați de social media, și nu mă refer doar la generația mea! Din păcate, trăim numai într-o aparență, în care nu contează calitatea umană, ci mai mult partea materială. Mă intrigă lumea în care trăim! Vreau să fiu o sursă de inspirație pentru generația mea!”, concluzionează Tudor Cristof.