SEZON NOU, GREȘELI VECHI: Arat în teren uscat, semănat în pământ fără îngrășământ, densități mari la semănat, asolament defectuos. Despre aceste „greșeli” ale fermierilor (unele repetate de la un an la altul) am purtat o scurtă discuție cu ing. Ionuț Bălan, Manager Tehnic Regional al companiei Naturevo.
NU S-A AVUT GRIJĂ DE SOL
„O primă observație: producătorii agricoli nu au avut grijă de sol. Au văzut că nu sunt precipitații și tot au arat; au scos și bruma de umiditate din sol. Apoi, în lipsa apei, au fertilizat, îngrășămintele nu au putut fi procesate de plante, deci o inutilă risipă de bani”, consideră specialistul.
DENSITĂȚI MARI
„În ceea ce privește tehnologia de cultură, am constatat că s-a mers pe densități mari la porumb și la floarea soarelui. În anii secetoși nu se recomandă a se însămânța 70 mii de boabe germinabile de porumb la hectar, ci mai puțin, undeva, la 50.000. Și la floarea soarelui la fel, trebuie reduse densitățile!”, explică Bălan.
ASOLAMENT DEFECTUOS: PÂINE MAI MULTĂ, MĂMĂLIGĂ MAI PUȚINĂ
„De asemenea, s-au micșorat foarte mult suprafețele destinate culturilor de primăvară. Eu nu aș face așa ceva, că trebuie respectat un asolament, totuși. Foarte mulți producători au renunțat să mai cultive porumb. Nu poți să renunți în totalitate, nu ai de unde să știi cum va fi anul”, precizează specialistul.
SEMĂNAT FĂRĂ ÎNGRĂȘĂMÂNT
Acesta susține că mulți fermieri, mai cu seamă dintre cei mici și mijlocii, s-au strâns foarte tare la buzunar, vizavi de îngrășăminte, le-au redus drastic la semănat sau chiar nu au fertilizat cu absolut nimic culturile de toamnă.
„Au semănat fără îngrășământ, unii chiar nu au mai cumpărat sămânță și au pus grâu din hambar, iar pentru fertilizarea de primăvară cu azotoase clasice sau speciale spun că vor reduce semnificativ cantitățile și nu mai vorbim de 200 – 250 kg/ha, ci de 100 sau 120”, explică Ionuț Bălan.
CITEȘTE ȘI: RIȘTI sau CÂȘTIGI dacă NU FERTILIZEZI cerealele de toamnă? Merită să renunți la 4-5 tone în plus la hectar? Merită economia cu îngrășămintele? Ce spun fermierii? Dar specialiștii?
RAPIȚA, SALVATOAREA SEZONULUI?
Rapița poate salva acest sezon agricol. „S-au însămânțat un milion de hectare! (Anul trecut s-a pus circa 700.000 și în primăvară au rămas în câmp jumătate.). Unii producători agricoli au semănat din august în uscăciune, așteptând precipitațiile. În lipsa apei, culturile arată dezastruos, nerăsărite sau cu răsărire neuniformă, tarlale cu goluri. Plus că plantele semănate devreme au fost atacate de dăunători și a trebuit să se dea două-trei insecticide. Fermierii care au semănat mai târziu, chiar și în octombrie, au culturile o frumusețe!”, susține Managerul Tehnic Regional – Naturevo.
Ionuț Bălan: Rapița este o cultură foarte costisitoare, trebuie să stai numai cu insecticide prin ea!
AVERTISMENT!
Fermierii români au pus rapiță în detrimentul culturilor prășitoare de primăvară. Ionuț Bălan a avertizat despre o posibilă cădere a prețului anul viitor.
„Eu le spuneam să nu pățească ca acum 6 ani când tot așa s-a cultivat o suprafață mare, a fost producție bună de rapiță și pentru că în piața globală s-au făcut stocuri mari de ulei de palmier au scăzut prețurile! Parcă văd că va fi 1,3 lei kilogramul!”, s-a arătat îngrijorat Ionuț Bălan.