Îngrășămintele complexe sunt un aliat valoros pentru fermieri, asigurând nutrienți esențiali pentru dezvoltarea plantelor și creșterea productivității.
Cel puțin aceasta este convingerea fermierului Cosmin Micu din Mănăștur, județul Arad. Administratorul societăţii Procereal Agrosan lucrează 1.500 de hectare în Câmpia de Vest și recunoaște că, de când se știe nu a făcut niciodată rabat de la complexe, doar pentru a face economie de bani!
”Poți să faci rabat, dar eu cred că te costă la producție! Este foarte greu să faci producție bună fără complexe. Chiar dacă anul acesta, spre exemplu, a fost un an favorabil pentru grâu în vestul țării, voi administra în continuare îngrășămintele complexe, pentru că nu vreau să-mi dezechilibrez solul!”, spune Cosmin Micu.
PLANUL DE FERTILIZARE ÎN FERMA LUI COSMIN MICU
Fermierul arădean administrează 270 kg îngrășăminte complexe la orz (triplu 15 sau 16 NPK) iar la grâu 400 kg îngrășăminte complexe la hectar, tot NPK 15-15-15.
”Am ales această fertilizare pentru că, în cărțile de agrochimie pe care le-am citit eu, scrie clar că jumătate din cantitatea de azot, în cazul cerealelor se consumă până la finalul înfrățitului. La noi, toamnele fiind mai lungi și călduroase, grâul ajunge chiar din toamnă la finalul înfrățitului”, explică agricultorul.
În primăvară, la reluarea vegetației, vine în completare cu cantitatea de azot, apoi aplică tratamentele fitosanitare, toate la timpul lor.
”400 DE KILE DE ÎNGRĂȘĂMINTE COMPLEXE TE COSTĂ O TONĂ DE GRÂU!”
”Nu vreau să sar vreun pas în tehnologie și nici nu pot să-mi permit asta. Dacă îți propui să faci peste 7 tone producție de grâu la hectar, nu poți să faci rabat de la aplicarea de îngrășăminte, indiferent de natura lor, complexe sau azotoase!
Daa, sunt de acord că faci economie dacă nu fertilizezi sau fertilizezi parțial, dar ar trebui să ții cont și cât te costă producția. Împarți la hectar, vezi cât e impactul la costuri, dar și cât e câștigul!”, spune fermierul.
”400 de kilograme de complexe te costă o tonă de grâu, dar diferența de producție este incomparabil mai mare! Poți să faci 2-3 tone de grâu în plus, le hectar!” – Cosmin Micu
Mulți fermieri spun că toamna grâul nu consumă azot și, în consecință, nu pun accent pe azot la fertilizarea pentru cereale și rapiță.
”Mulți merg pe complexe cu cât mai puțin azot în toamnă, eu nu sunt adeptul la așa ceva. Plantele trebuie să aibă elemente nutritive asimilabile pe întreaga perioadă de vegetație. 50% din cantitatea de azot se consumă până la finalul înfrățitului. În intervalul de la înfrățit până la înflorit, când creșterea plantelor aproape s-a încheiat, plantele asimilează încă 40% din cantitatea totală de elemente asimilabile!”, explică arădeanul.
Să nu uităm că o parte din îngrășământ o consumă și bacteriile nitrificatoare, care descompun materia vegetală (resturi vegetale) ale culturii anterioare.
ȘI ERBICIDAREA SE FACE CA LA CARTE!
”De ani de zile, erbicidare obligatoriu fac toamna, preemergent sau postemergent timpuriu la grâu. Asta pentru că sunt buruieni problemă care vegetează în perioada iernii iar primăvara, dacă sunt temperaturi scăzute, erbicidele nu-și prea fac efectul; deci se impune erbicidarea din toamnă”, spune Cosmin Micu.
Administratorul Procereal Agrosan a semănat în acest sezon 550 hectare cu grâu, 220 orz și 330 hectare cu rapiță iar la primăvară pe 60 de hectare va pune floarea soarelui și restul până la 1500 porumb.
TEHNOLOGIA DE PRELUCRARE A SOLULUI
”Pregătirea terenului o fac în mare parte cu discul și cu un ”scormonitor” (cultivatorul Lemken Karat). Terenul după rapiță vine lucrat cu scormonitorul, orzul îl semăn în arătură iar cultura de rapiță tot în disc și prelucrare cu Lemken Karat”, precizează Cosmin Micu.
Semănatul la grâu și rapiță se realizează la 16,7 cm între rânduri, cu 50 semințe/mp la rapiță și 300-350 boabe/mp la grâu.
”Dacă fiecare plantă face cel puțin un frate, la recoltat vei avea 700 de spice/metru pătrat x minim 1 gram/spic înseamnă 7 tone de grâu pe hectar!” - Cosmin Micu
”Am și posibilitatea să închid un rând, dar nu fac asta. Eu consider că e mai bine să fie repartizată cât mai uniform rapița pe metru pătrat, decât să fie plantelele concentrate pe rânduri. Adică am posibilitatea să semăn și la 33,4 cm, dar nu fac asta. Rapița are spațiu între rânduri să ramifice, dar dacă plantele sunt foarte aglomerate, nu au spațiu pe rând.
”Am semănat anul trecut ceva rapiță la distanță mai mare între rânduri, dar nu am avut rezultate mai bune. Eu rezultatele cele mai bune le am la sistemul ăsta de semănat, la 16,7 cm între rânduri”, concluzionează fermierul din Mănăștur.
CITEȘTE ȘI: Un fermier care NU renunță la PLUG! Cosmin Micu: ”Din experiența mea, cultura de orz iubește arătura”
