În timp ce mulți fermieri au renunțat deja la plug și au optat pentru tehnologiile de prelucrare minimă a solului, mai sunt agricultori care susțin că arătura rămâne prima lor opțiune, justificând, agronomic și economic, avantajele acestei lucrări, inclusiv în anii secetoși.
Aratul, semănatul direct și lucrările minime ale solului reprezintă tehnici diferite de pregătire a solului pentru cultivarea plantelor. Fiecare dintre acestea are avantajele și dezavantajele sale, în funcție de tipul de sol, cultură și condițiile locale.
Unul dintre fermierii care nu renunță la arat este Cosmin Micu, din Mănăștur, județul Arad. Administratorul societăţii Procereal Agrosan lucrează 1.450 de hectare în Câmpia de Vest și spune că preferă să urmeze ”calea sigură și bătătorită” în ceea ce privește lucrările solului. Fermierul seamănă în arătură atât păioasele, cât și prășitoarele.
COSMIN MICU: ORZUL IUBEȘTE ARĂTURA!
”Eu mă refer strict la zona mea, în vestul țării și la condițiile pe care le am eu în câmp. Nu degeaba spunea marele agronom român Gheorghe Ionescu Şişeşti că agricultura este o știință a zonei și a locului.
Din punctul meu de vedere, cultura de orz iubește arătura! Experiența mea acumulată de-a lungul anilor asta spune, că orzul în arătură dă producții foarte bune, chiar și în anii secetoși din vestul țării!”, ne spune Cosmin Micu.
Din cele 1.450 de hectare pe care le lucrează în acest sezon agricol, 200 vor fi însămânțate cu orz, 600 cu grâu, pe 330 hectare va pune rapiță, iar diferența de 320 de hectare vor fi semănate la primăvară, cu porumb.
RAPIȚA, TOT ÎN ARĂTURĂ!
Sâmbătă, 21 septembrie, fermierul arădean era în câmp, semăna rapița. Tot în arătură, cu semănătoarea Horsch de 12 metri aflată în dotarea fermei.
”Și la rapiță folosesc tehnologia clasică. Dar pentru că sunt deschis la inovații și investesc permanent în productivitate, am făcut comparație, în cultură, și cu o semănătoare directă.
Producția a fost la fel ca și la semănatul în arătură, 4000 kg media la hectar, însă am avut costuri mai mari la semănatul direct. Spre exemplu, am avut un atac de rozătoare, deci cheltuieli suplimentare cu raticidele. În plus, aș avea nevoie de 4 semănători directe pentru a realiza ceea ce face semănătoarea de 12 metri, pe aceeași suprafață și în același interval de timp!”, explică administratorul Procereal Agrosan.
”Eu personal nu cred că putem renunţa la arătură. E nevoie mai întâi să testăm o perioadă de timp această tehnologie (n.r. – no till) pentru a putea fi validată”, consideră Cosmin Micu.
ARĂTURĂ, DAR NU ORICUM ȘI NU ÎN ORICE CONDIȚII!
Fermierul din Mănăștur precizează că lucrarea de arat nu poate fi efectuată oricând, ci doar atunci când sunt condiții optime pentru arătură:
„Normal ar fi să foloseşti plugul atunci când se poate, când permite solul. Nu să ari atunci când pământul e tare ca betonul şi să scoţi bolovani ca apoi să te chinui să-i spargi”, spune Cosmin Micu.
Arătura, atunci când este corect realizată, creează un pat de semințe bine pregătit, care facilitează o germinare uniformă și o creștere mai rapidă a plantelor. Aduce și o serie de avantaje pentru reducerea costurilor, precum controlul buruienilor, îmbunătățirea pe termen scurt a structurii solului și o mai bună infiltrare a apei.
Spre exemplificare, Cosmin Micu ne-a trimis câteva fotografii cu orzul din ferma sa, în anii anteriori de cultură și aceeași tehnologie clasică de prelucrare a solului prin arat.
CITEȘTE ȘI: COSMIN MICU, 9,1 tone de orz la hectar!
De cealaltă parte, lucrările minime ale solului, implicit semănatul direct oferă beneficii importante în ceea ce privește conservarea resurselor, protecția solului și eficiența pe termen lung. Lucrările minime și semănatul direct necesită mai puține treceri cu utilajele agricole, ceea ce înseamnă economii semnificative de combustibil și o reducere a costurilor asociate lucrărilor mecanice.
Alegerea metodei optime depinde de contextul agricol specific din fiecare zonă de cultură.
