Licenţiat în economie şi afaceri internaţionale şi deţinător al unei diplome de inginer agronom, Adrian Iacob este un exemplu de adaptare la cerinţele moderne ale agriculturii. La 38 de ani, acesta lucrează împreună cu tatăl său o suprafaţă de 1.200 de hectare în jurul localităţii Liebling din judeţul Timiş şi deţine o flotă impresionantă de cinci combine New Holland. Le utilizează nu doar în interes propriu, ci este şi prestator de servicii pentru câteva dintre marile exploataţii agricole din zonă. Până la 3.000 de hectare recoltează, în fiecare an, în plus faţă de nevoile proprii.

De agricultură s-a apropiat încă de la vârsta de 15 ani. Iniţial, tatăl său se apucase de cultivat pământul iar la începutul anilor 2000, după retrocedările de terenuri ca urmare a aşa-numitei „Legi Lupu”, a avut loc transformarea societăţii, de la o mică exploataţie familială, la o fermă comercială. La un moment dat ajunsese să exploateze 4.000 de hectare. Cu timpul, însă, a renunţat la o bună parte din terenuri, stabilizându-se în jurul suprafeţelor pe care le lucrează în prezent. „Acum ne orientăm mai mult pe comasarea terenurilor şi mai puţin pe extindere. Vrem totuşi să ne mărim proprietatea”, ne-a mărturisit tânărul fermier, care deţine circa 60% din suprafaţa pe care o lucrează, restul fiind luată în arendă.

Al doilea proprietar de CR 10.90 din România

În 2014 a achiziţionat prima combină nouă New Holland, după care în fiecare din următorii patru ani a mai cumpărat câte una. „Intrând pe segmentul de prestări servicii era oarecum firesc să ne mărim flota de combine. Am pornit cu un model TC56 achiziţionat la mâna a doua şi în scurt timp am ajuns să fim proprietarii unui CR 10.90. Ţin minte că a fost al doilea astfel de model vândut în România. Este combina care deţine şi până astăzi recordul mondial de productivitate la recoltat”, a ţinut să precizeze bănăţeanul.

Astăzi deţine două unităţi CR 10.90, tot atâtea CR 9.90 şi o CR 9.80. Combine care au fost folosite pentru a recolta o varietate mare de culturi. Începând cu lolium, rapiţă, mazăre, soia şi până la cereale păioase, porumb şi floarea-soarelui. Iar rezultatele au fost mereu la superlativ, spune Adrian.

70 DE HECTARE RECOLTATE PE ZI CU COMBINA NEW HOLLAND CR10.90

La un grâu cu o producţie între 7 şi 8 tone la hectar, a reuşit să recolteze între 65 şi 70 de hectare pe zi cu o combină New Holland CR10.90 şi o masă de recoltat de 12,5 metri. „Ceea ce am observat eu faţă de alţi competitori, o calitate excelentă a materialului recoltat şi pierderi foarte mici. Nu o spun doar eu, ci au constatat asta inclusiv cei cărora le recoltăm. De asemenea, consumul de combustibil pe tona recoltată este la un nivel redus. Acesta a fost, de altfel, un aspect deosebit de important pe care l-am luat în considerare în momentul în care am decis să optăm pentru marca New Holland. Noi am considerat că este tehnologia care ni se potriveşte cel mai bine. Avem inclusiv tractoare de la acest producător. Chiar şi un încărcător telescopic pe care l-am achiziţionat recent”, ne-a explicat tânărul fermier.

Treaba mea ca fermier este să-mi ţin costurile sub control şi la un nivel cât mai scăzut. Să am o producţie cât mai bună şi cu investiţii cât mai reduse. În rest, noi ca producători, mi-e greu să cred că am putea influenţa într-un fel sau altul preţul cerealelor. – ADRIAN IACOB

Cost de operare scăzut

Evident, având nişte combine mari, şi productivitatea este una ridicată. Pe de altă parte, subliniază tânărul, atât costul de întreţinere, cât şi cel de operare la combinele New Holland este unul dintre cele mai scăzute de pe piaţă.

Nu în ultimul rând, proximitatea faţă de dealer contează foarte mult. „Cei de la AgroConcept ne-au fost mereu aproape, ori de câte ori am avut nevoie. Nu ne-am confruntat niciodată cu dificultăţi din acest punct de vedere. Echipele de service sunt bine pregătite iar magaziile de piese sunt foarte bine aprovizionate. Problemele au fost rezolvate de fiecare dată într-un timp foarte scurt. Mai ales în timpul campaniei, când fiecare oră este extrem de preţioasă şi orice timp pierdut este foarte greu de recuperat”, a constatat proprietarul şi administratorul societăţii Agrivinia 2010.

Securizarea investiţiilor

Productivitatea mare pe care o au combinele New Holland îl ajută să valorifice la maximum ferestrele de recoltat, care sunt din ce în ce mai înguste. „Fiecare doreşte să-şi recolteze cât mai repede suprafeţele pentru a face loc culturilor viitoare. Asta înseamnă agricultura modernă. Numai acţionând la timp îţi poţi securiza investiţiile”, argumentează Adrian. Experienţa de până acum i-a demonstrat că într-un interval de numai şase zile reuşeşte să recolteze 500 de hectare de grâu cu cele cinci combine. Ar putea scurta şi mai mult aceşti timpi dacă suprafeţele nu ar fi atât de răsfirate. Spune că se pierde mult timp pe drum de la o parcelă la alta.

Despre noul CR11, care are toate şansele să bată orice record în materie de recoltat, susţine că e o combină pe care cu siguranţă şi-o va dori la un moment dat. Dacă şi preţul cerealelor se va stabiliza astfel încât să se poată angaja la o astfel de investiţie…

Cea mai profitabilă cultură

Anul 2024 a fost unul dificil, ca pentru mulţi din agribusinessul românesc. În special seceta a pus o presiune mare pe culturi. Grâul a performat cel mai bine anul acesta, atât din punct de vedere al producţiei, cât şi în ceea ce priveşte valorificarea. Rapiţa, în schimb, a dezamăgit. A fost cel mai slab an de când cultivă el rapiţă. „Am obţinut puţin peste 1,7 tone media la hectar. Lipsa precipitaţiilor din toamnă a fost un factor perturbator. Ca profitabilitate, de regulă rapiţa era cea mai rentabilă la noi în fermă iar, din punct de vedere agrotehnic, cultura de soia ne aduce cele mai mari beneficii. Anul acesta, însă, grâul a fost cultura cea mai profitabilă. Producţia medie a fost în jur de 6.500 kg la hectar”, a constatat Adrian Iacob. Costul cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii până la recoltat e undeva între 6 şi 7 mii de lei pe hectar, incluzând aici atât cheltuielile directe, cât şi cele indirecte.

Presiunea dăunătorilor

În toamna aceasta a semănat 500 de hectare cu rapiţă, cam tot atâtea cu grâu şi a prevăzut pentru prima dată înfiinţarea a 100 de hectare cu orzoaică de bere. Mizează, aşadar, mai mult pe culturile de toamnă, în speranţa că nu va avea atât de multe probleme cu seceta. „La rapiţă avem ceva probleme cu răsărirea din cauza presiunii insectelor. Noi de regulă nu cumpărăm sămânţă tratată. Doar cu fungicid. Preferăm să intervenim punctual în vegetaţie. De când avem tot felul de restricţii privind utilizarea anumitor substanţe de protecţia culturilor, neonicotinoidele în special, ne confruntăm cu presiuni mari din partea dăunătorilor. La rapiţă suntem deja la al treilea tratament insecticid. Am avut anul acesta inclusiv un atac puternic de furnici, ceea ce nu s-a mai întâmplat până acum. Ne este tot mai dificil să ţinem sub control dăunătorii”, a recunoscut acesta.

Strip-till şi no-till

Amploarea schimbărilor climatice şi mai ales impactul secetei asupra culturilor agricole l-au determinat să-şi adapteze tehnologia de cultură. Astfel, a adoptat sistemul strip-till şi minim-till, din dorinţa de a conserva apa din sol. Circa 60% din grâu l-a semănat direct anul trecut iar rezultatele au fost satisfăcătoare, în condiţiile în care s-a înregistrat şi o reducere a costurilor pe hectar. „Prelucratul în benzi ne-a asigurat o economie de peste 20% iar diferenţele de producţie faţă de sistemul convenţional nu s-au simţit. Ba dimpotrivă, aş putea spune, am avut sole în care am recoltat o cantitate mai mare decât suprafeţele pe care am aplicat o tehnologie clasică. Am făcut şi câteva experienţe la soia pe anumite parcele, unde am semănat direct cu o semănătoare strip-till, iar cultura arată foarte bine. Estimez o producţie dublă faţă de tehnologia clasică de semănat”, ne-a declarat Adrian.

PRO SAU CONTRA MIN/NO-TILL

Mulţi vorbesc pro sau contra despre minim-till sau no-till. Realitatea este că nu există o reţetă universal valabilă. „Fiecare ar trebui să aplice în ferma sa ceea ce i se potriveşte. Noi suntem la al treilea an de minimum-tillage şi la al doilea de strip-till iar experienţa noastră este una pozitivă până acum şi intenţionăm să continuăm pe acest drum. Mai avem, desigur, anumite sole în care mai intrăm cu discul după ce facem o dezmiriştire şi abia apoi semănăm, dar în general ne-am propus să mergem pe soluţia strip-till”, spune Adrian Iacob.