Szilard Szekely a început să construiască actuala fermă de vaci de lapte pornind la drum cu pământul moştenit de părinţi şi un proiect Sapard, în 2006, cu finanţare de 50% nerambursabilă. Prin proiect, fermierul a cumpărat 36 de juninci Holstein şi utilaje. Acum a ajuns la 110 animale la muls, cu o producţie medie de 28 litri/vacă/zi şi lucrează cca. 300ha teren agricol în comuna Tormac, judeţul Timiş.
Din coceni nu se face lapte…
În zonă este un sol sărac, acid şi lutos. Fermierul cultivă grâu, porumb şi floarea-soarelui, iar pentru furaje – lucernă, lolium şi secară. Anul trecut, Szilard Szekely a obţinut o producţie de 3-4 tone/ha la grâu şi de 5 tone/ha la porumb deşi „a avut aşteptări de 10 tone/ha. Ultimele parcele cu porumb le-am semănat la început de iunie, a fost umiditate excesivă şi băltiri în zona noastră, nu s-a putut intra în câmp”. Anul trecut, la 1 mai se înregistrau deja 600litri/mp, iar până la recoltat am căzut alte 600 de litri, după care nimic până în toamnă nimic. Aşa s-a ajuns ca grâul să fie semănat doar la sfârşitul lunii octombrie.
Acum, la mijlocul lunii martie, câmpul arată puţin mai bine. „Chiar dacă în decembrie se părea că vom avea destulă apă în sol, acum este deja deficit de apă. Din decembrie nu am mai avut o ploaie bună, de cel puţin 10 litri/mp, iar vântul usucă tot” spune Szilard Szekely.
Lucerna o semănăm de cinci ori
Rapiţă, o cultură aproape mereu profitabilă, nu se poate cultiva în zonă deoarece solul este acid. „Terenul nu ne avantajează. În plus, primăvara, atunci când ar trebui să facem tratamente la rapiţă, noi suntem ocupaţi să producem furaje, să facem semifânul şi nu avem timp de rapiţă” argumentează fermierul.
Aciditatea din sol crează probleme şi la înfiinţarea culturiilor furajere. „Lucerna o semănăm de cinci ori până când reuşim să înfiinţăm cultura. Ghizdeiul merge mai bine din punct de vedere al toleranţei la aciditatea terenului, dar nu ne avantajează deoarece are o talie mică, se fac doar două coase şi se obţine o producţie mică de masă vegetală” spune Szilard Szekely.
Pentru reducerea acidităţii solului, Szilard Szekely aplică permanent amendamente: „cât ne permite buzunarul, dar este o procedură care durează. Punem şi gunoi de grajd şi se vede în producţie. Dar tot mai trebuie aplicate amendamente, deoarece gunoiul creşte aciditatea terenului. Şi nici nu avem atâta gunoi cât ne-ar trebui nouă”.
Solul este sărac în materie organică. Conform analizelor, humusul este la 1,5%, iar aciditatea – pH-ul 5,1. „Acum, cu noile reglementări, nu avem voie să mai lucrăm terenul în timpul verii. În solul lutos se formează vara nişte crăpături enorme, mai ales în parcele cu lucernă. Iarna, când vin ploile, apa spală terenul din crăpături, erodează terenul şi se formează nişte gropi care fac imposibilă cosirea lucernei de 2-3 ani” spune fermierul.
Printre problemele întâmpinate anul trecut se numără şi atacul masiv de şoareci, în special în culturile de lucernă, unde aceşti dăunători fac „prăpăd” în ultimii 3 ani.
Preţul laptelui nu compensează costurile de producţie
28 de litri/vacă/zi este o producţie „echilibrată” – apreciază Szilard Szekely şi a ajuns la această producţie cu urmărind vechea zicală: „casă, rasă şi masă”. Altfel, „cu cât creşte producţia, cu atât cresc cheltuielile şi pot să apară problemele„.
Cu toate că preţul laptelui a mai crescut puţin în ultima vreme, până la 2,5ron/litru, plus bonificaţia, „rentabilitatea fermei este pe minus. Cu acest preţ suntem aproape pe zero dacă luăm în calcul doar ferma de vaci. Dacă privim exploataţia în ansamblul, cu tot cu ferma vegetală, atunci suntem pe minus” explică Szilard Szekely.
Planuri de viitor: „încercăm să supravieţuim”!
Cum: „în special prin reducerea drastică a cheltuielilor, am tăiat toate achiziţiile de utilaje.Cu toate acestea, în permanenţă avem nevoie de o reparaţie, mai mare sau mai mică… în rest cârpim, încercăm să facem tot ce se poate cu ceea ce avem” ne-a declarat Szilard Szekely.
Citeşte şi: Krone – garanţia furajului bine făcut
Hrăneşte vacile seara şi o să reduci numărul de fătări de noapte!