Am intrat în noul an după o perioadă cu conotații deosebite din perspectivă religioasă. Fermierii români sunt în aceeași măsură legați de pământ și de credință. Și mai mult decât alte activități agricole, poate, pomicultura, prin unul dintre fructele de aur ale românilor, mărul – fructul rege, intră în atenție în practicile tradiționale specifice sărbătorilor de iarnă. Invocăm doar momentul din noaptea de Anul Nou, când crengile de măr înmugurite și înflorite după ce au fost puse în apă în ziua de 21 noiembrie, la Intrarea Maicii Domnului în Biserică, sunt folosite drept sorcove.
Iată de ce, nu întâmplător, luna decembrie a fost proiectată a fi prima lună cu activitate deplină în noua latură economică a Stațiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iași, respectiv obținerea de sucuri naturale din măr, ambalarea și prezentarea lor în fața consumatorilor în pungi de 3 și 5 litri.
De la 0,3 lei, la 1 leu/kg de mere
Producerea de sucuri din merele rezultate în urma sortării la recoltare reprezintă o soluție identificată pe fondul lipsei unei suficiente finanțări a activității din unitățile de cercetare/dezvoltare și în condițiile unei valorificări la prețuri destul de mici a acestei categorii de fructe către terți. Ideea a devenit și mai atractivă, odată cu analizarea raportului preț de producție/preț de valorificare corelat cu prețurile practicate astăzi pe piața din România pentru această categorie de produs. ”Când o duci prost financiar, cauți să faci bani. Am decis ca merele care nu pot fi vândute direct și care rezultă la sortare să nu mai meargă cu 0,3 lei/kg la borhot și la intermediari sau, după cum mulți le mai spun, la samsari. De când am preluat și coordonarea Stațiunii Pomicole Fălticeni, din județul Suceava, am identificat la Fălticeni un întreprinzător care produce sucuri din fructe și am închegat o colaborare. Judecata noastră a fost că putem obține 1 leu/kg de mere, în condițiile în care din 2 kg de mere se obține un litru de suc. Cu cei 10 lei/punga de 3 litri cu suc sau cu cei 15 lei/punga de 5 litri, valorificarea este foarte bună, în sensul că putem să suportăm lejer cheltuiala de producție, ambalare și transport. Astfel obținem triplarea prețului la merele pentru suc”, argumenta directorul SCDP Iași, Gelu Corneanu, singurul pomicultor din zona Moldovei membru al ASAS.
O premieră în activitatea SCDP Iași
După ce primele probe au fost efectuate în luna noiembrie 2016, producția a fost stabilizată și, începând cu luna decembrie 2016, se lucrează din plin pentru o producție periodică de 5 tone de suc natural de mere care, deocamdată, exclusiv de la Sârca, sunt puse la dispoziția consumatorilor. Aceasta, deoarece, în apropierea Pepinierei Pomicole Sârca există atât un depozit pentru păstrare în condiții controlate a sucului, cât și un punct comun de valorificare a fructelor, a materialului săditor pomicol și, acum, a sucului natural din merele de Sârca.
Evoluția, ca peste tot și dintotdeauna, a fost determinată de lipsuri, de nevoi, dar și de voința de a nu ceda în fața problemelor. Inspirația de a alege cu mult curaj soluția pentru câștig și crearea acestei premiere în activitatea SCDP Iași au la bază, desigur, multă cunoaștere științifică și un simț economic aparte.
La ora actuală, în România, prețul sucului natural de mere variază de la 13 la 16 lei/cutia de 2 litri, 20-24 lei/cutia de 3 litri – prețuri la producător -, și până la 45 lei/cutia de 5 litri – prețuri în magazine și cofetării.
Anual, Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Iași produce și asigură spre vânzare o cantitate de 4000 de tone de mere, din soiurile Golden, Jonathan, Idared.
Gelu Corneanu, directorul SCDP Iași: “Cu cei 10 lei/punga de 3 litri cu suc sau cu cei 15 lei/punga de 5 litri, valorificarea este foarte bună, în sensul că putem să suportăm lejer cheltuiala de producție, ambalare și transport. Astfel obținem triplarea prețului la merele pentru suc”.
”NU VINDEM AMBALAJE”
Un alt argument al simțului economic aparte este acela că Stațiunea Pomicolă Iași a ales să valorifice sucul din mere în pungi și nu în ambalaje din carton, mai aspectuoase, dar mai scumpe și mai solicitante pentru mediu. ”Noi nu ne propunem să vindem ambalaje. În plus, ne-am ferit de cheltuieli foarte mari cu părțile mai puțin importante pentru calitatea produsului ajuns în fața consumatorului și, ne-am gândit că nu vrem să punem noi presiuni pe pădurile noastre. Dacă foloseam ambalaje din carton, însemna să contribuim indirect la tăierea pădurilor. Or, noi nu vrem acest lucru, fiindcă acel ambalaj oricum este aruncat și devine deșeu, mai mare, mai greu de manipulat în cantități însemnate și, de aici, un alt atuu al ambalajului ales de către noi. Simplu, vrem să valorificăm merele mai bine, doar prin transformarea lor în suc natural, și nu vrem să vindem ambalaje”, a precizat Gelu Corneanu.
Articol publicat in revista Ferma nr. 1 (184) din 1-31 ianuarie 2017
