Agromec Vișina elimină complet grâul din asolament după 35 de ani de cultivare neîntreruptă.
AGROMEC VIȘINA ELIMINĂ COMPLET GRÂUL DIN ASOLAMENT
Ferma din Vișina lucrează 3.300 ha, dar în 2026 nu are niciun spic de grâu. Miza: aproximativ 2000 ha de rapiță și peste 1.100 ha de floarea-soarelui.
Anul în care împlinește 35 de ani de activitate vine cu o schimbare istorică pentru Agromec Vișina. Pentru prima dată de la înființare, una dintre cele mai cunoscute ferme din sudul României nu cultivă niciun hectar de grâu.
PARIAZĂ TOTUL PE OLEAGINOASE
În locul culturii considerate „regina” agriculturii românești, managementul fermei a ales să parieze totul pe oleaginoase: rapița ocupă peste 60% din suprafață, iar floarea-soarelui revine în forță după ani de secetă.
ZABRUSUL ȘI PIAȚA AU SCOS GRÂUL DIN ECUAȚIE
„Anul acesta este primul din cei 35 de ani de activitate în care nu cultivăm grâu. Pentru unii poate părea o decizie ciudată, dar explicația este simplă”, afirmă dr. ing. Liviu Dincă, consultantul tehnic al fermei.
Două motive au stat la baza deciziei.
- Primul: atacul masiv de Zabrus tenebrioides (gândacul ghebos) din toamna trecută, care a compromis startul culturilor de păioase în zonă.
- Al doilea: economia. „Grâu produce toată lumea. Noi aveam în plan să cultivăm aproximativ 150 de hectare de grâu pentru sămânță, din categorii biologice superioare, prebază și bază. Dar, din punct de vedere logistic și economic, nu făcea sens”, explică Dincă.
Punctul de cotitură a venit după 15 octombrie 2025.
Liviu Dincă: „Am vrut să punem grâul în arătură, dar au venit ploi importante și am decis să mărim suprafața de rapiță. În acel moment am considerat că rapița oferă cele mai bune șanse de profit și o organizare logistică mult mai eficientă”.
Astfel, cultura a ajuns la 2.007 ha din totalul de 3.300 ha lucrate.
„FACEM ȘI CE NU ARE TOATĂ LUMEA”: FLOAREA-SOARELUI REVINE LA 1.100 HECTARE
Strategia nu s-a oprit la rapiță. Economistul Ștefan Stănescu, directorul general al fermei, spune că decizia a fost luată la rece, cu ochii pe piețele internaționale:
„La noi se îmbină foarte frumos agricultura cu economia. Am luat în calcul nu doar partea tehnică, ci și evoluția piețelor. Mulți fermieri au mers masiv spre culturile de toamnă, însă noi am ales să păstrăm spațiu pentru floarea-soarelui”.
Rezultatul: peste 1.100 ha semănate cu floarea-soarelui în primăvara lui 2026. Vezi cum arată cultura în prezent!
„Ne-am dorit să facem și ceea ce nu are toată lumea. Considerăm că a fost o decizie curajoasă, dar corectă din punct de vedere economic”, punctează Stănescu.
Managementul fermei mizează pe cererea susținută din industria biocombustibililor, care oferă oleaginoaselor perspective mai bune decât cerealele.
Revenirea nu a fost simplă. „Am avut ani în care am obținut doar 270 kg la hectar din cauza secetei și atunci îți pierzi speranța într-o cultură. Dar anul acesta am văzut că există umiditate în sol și am decis să încercăm din nou”, spune Dincă.
No-till și 50 l/ha: rețeta care ține costurile jos
Schimbarea de structură vine la pachet cu tehnologia de conservare a solului. Agromec Vișina a început trecerea la no-till în perioada 2021-2022, dar fără excese. „Nu am scos plugul la pensie. Și în toamna trecută am arat aproximativ 5% din suprafață. Trecerea s-a făcut gradual”, explică Liviu Dincă.
Două argumente au contat:
- Seceta tot mai agresivă și
- Nevoia de a tăia costurile.
Efectul se vede la pompă: consumul total al fermei, de la semănat până la recoltare și transport, a ajuns la circa 50 litri de motorină la hectar.
În acest sistem, rapița continuă să ofere unul dintre cele mai bune rapoarte între risc și profit pentru sudul țării, mai ales cu o gestionare riguroasă a bolilor și dăunătorilor.
NU E RENUNȚARE, E ADAPTARE
Pentru Agromec Vișina, dispariția grâului din asolament în anul aniversar nu înseamnă ruperea de tradiție. Este, mai degrabă, semnalul că agricultura românească se recalibrează. Clima schimbă regulile, piețele dictează marjele, iar fermele mari aleg să riște calculat.
„Nu e o decizie împotriva grâului. E o decizie pentru profit și sustenabilitate”, ar putea fi concluzia anului 2026 la Vișina.
