Pe parcursul ultimului an, colegul nostru Liviu Gordea v-a prezentat câteva dintre reperele agriculturii spaniole: de la serele și solariile de peste 33.000 de hectare din Almería, la cea mai mare cooperativă agricolă din lume și până la livezile cu fructe tropicale din Andaluzia.
Însă aceleași regiuni în care fermierii locali au reușit să se coalizeze și să prospere în comun au fost recent lovite de unele dintre cele mai violente fenomene meteo din istoria Spaniei. De la Valencia și până în Andaluzia furtunile extreme de tip DANA (furtuni mediteraneene depresionare) au adus, în doar câteva ore, precipitații echivalente unui an întreg, provocând inundații catastrofice și decesul a peste 90 de oameni.
Zeci de mii de hectare inundate și plantații distruse
Conform publicației www.agronegocios.es care citează autoritățile și organizațiile de fermieri din regiunile afectate, ploile torențiale, grindina și rafalele puternice de vânt au provocat pagube pe zeci de mii de hectare, însumând milioane de euro.
„Datele furnizate de COAG (n.r. una dintre cele mai mari organizații ale fermierilor din Spania) arată că numai în regiunile Valencia și Requena-Utiel întreaga producție de kaki și mandarine a fost compromisă, iar peste 35.000 de hectare de viță de vie și 5.000 de hectare de migdali sunt complet inundate. De asemenea, în Andaluzia aproape 4.000 de hectare de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost distruse, iar în Sierra de Alcaraz (Albacete) grindina, de mărimea unei mingi de ping-pong, a afectat alte 4.000 de hectare de măslini, viță de vie și migdali. Însă aceste cifre surprind doar o mică parte a dezastrului din teren, deoarece alerta de furtuni este încă activă, și mulți producători nu au posibilitatea să ajungă și să constate situația culturilor”, precizează publicația spaniolă.
4.200 de hectare de sere distruse în Almería
O altă publicație iberică, www.agrodiario.com, tratează situația legumiculturilor din localitatea El Ejido (Almería) unde grindina și vântul puternic au distrus peste 4.200 de hectare de spații protejate. Filiala locală a COAG a cerut autorităților să declare regiunea „zonă de urgență”, deoarece, ținând cont de profilul exploatațiilor (ferme familiale mici cu cel mult 1-2 hectare de sere și solarii) majoritatea locuitorilor sunt direct afectați.
Nu în ultimul rând, jurnaliștii de la revista www.revistacampo.es , subliniază că, în multe cazuri, efectele acestor inundații se vor resimți pe termen lung: „Precipitațiile au depășit 140 de litri pe metru pătrat în doar câteva ore, iar parcele întregi de pomi fructiferi au ajuns scufundate în torente de până la 1 metru înălțime. Toți acei pomi se vor usca, și vor dura ani până când fermierii vor putea să recolteze iarăși kaki, citrice sau măsline”.
Similarități cu ciclonul Boris care a lovit în septembrie țara noastră
Furtunile de tip DANA (acronim spaniol pentru „depresiune izolată la mare altitudine”) se formează atunci când un front atmosferic rece întâlnește o masă de aer cald și umed pe care îl izolează într-o anumită arie locală. Astfel, norii încărcați cu apă, rămân deasupra aceleiași zone timp de mai multe ore, putând provoca fenomene extreme.
Totuși, chiar dacă ploile abundente sunt relativ comune în perioada toamnei în zona mediteraneană, specialiștii în meteorologie afirmă că apariția unor fenomene atât de intense este determinată de schimbările climatice.
Pe parcursul ultimelor luni Spania a fost afectată de o secetă severă și prelungită, iar apele Mării Mediterana s-au încălzit puternic, astfel încât evaporarea și umiditatea atmosferică creau premisele unor furtuni puternice.
După cum afirmă climatologul italian Stefano Materia, citat de The Guardian: „seceta și inundațiile sunt două fețe ale aceleiași monede. O temperatură globală mai mare înseamnă o temperatură mai mare a apei mării. Ceea ce determină mai multă evaporare și mai multă instabilitate în atmosferă. Este suficient un curent rece pentru a transforma totul în furtuni terifiante. În paralel, valurile de căldură usucă tot și cresc evaporarea până la un punct critic. E un ciclu care se derulează din ce în ce mai mult la extreme.
O situație similară s-a înregistrat, în urmă cu câteva luni și în Europa Centrală. După o perioadă extrem de caldă și de secetoasă apele Mării Mediterane și a Mării Negre au înregistrat temperaturi record, creând premisele pentru apariția unor mase de aer extrem de umede, capabile să genereze precipitații și fenomene severe, precum ciclonul Boris care la lovit România în luna septembrie.
