SCDA Lovrin trimite sămânţa la export - Revista Ferma
4 minute de citit

SCDA Lovrin trimite sămânţa la export

Marinel_Horablaga_bLa eveniment au participat câteva sute de fermieri din zona de vest a ţării, invitaţi să afle mai multe despre potenţialul genetic al materialului semincer creat în laboratoarele unităţii din judeţul Timiş, punându-se accent în special pe cultura de grâu. Ciprian şi Alex sunt cele două soiuri pe care SCDA Lovrin încearcă să le promoveze pe piaţa autohtonă şi nu numai. Sunt soiuri de o calitate deosebită, având un nivel al proteinei foarte ridicat.

Toată sămânţa contractată

Dacă până nu de mult activitatea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Lovrin depindea aproape în totalitate de fondurile obţinute de la bugetul de stat, în prezent instituţia bănăţeană încearcă să se gospodărească singură, găsind, se pare, soluţii de supravieţuire. „Am încheiat un contract cu distribuitorul de inputuri Alcedo, care s-a angajat să preia toată cantitatea de sămânţă produsă de SCDA Lovrin. Este vorba de cele două soiuri de grâu, tot atâtea de ovăz, doi hibrizi de porumb, un soi de soia, unul de mazăre şi o parte din producţia de muştar. Pe de altă parte, întreaga producţie de sămânţă de plante furajere este contractată pentru a fi exportată în Italia”, ne-a declarat Marinel Horablaga, directorul instituţiei.

Lot experimental vechi de 50 de ani!

Cu această ocazie am putut afla şi despre un experiment de lungă durată desfăşurat în cadrul staţiunii, un model de cercetare unic la nivel naţional şi poate chiar mondial. Este vorba despre o experienţă înfiinţată în 1967, în care timp de 50 de ani pe acelaşi perimetru s-au aplicat în fiecare an 98 de combinaţii şi tipuri de îngrăşăminte chimice, într-un sistem de rotaţie. Este o experienţă care demonstrează efectele în timp ale modului de fertilizare la culturile agricole, ne explica Nicolae Dragomir.

grau-Ciprian-SCDA_Lovrin_b„Astfel putem vedea ce se întâmplă în relaţia sol – plantă – mediu. Acest lucru este foarte important pentru că orice input din punct de vedere al modului de fertilizare al plantelor agricole are un impact direct asupra activităţii microbiene din sol, asupra sistemului radicular al plantelor, asupra conţinutului de humus şi a gradului de asimilare al acestuia, iar în final asupra calităţii şi productivităţii plantelor, dar şi asupra mediului înconjurător. Noi am măsurat aici atât aspectele cantitative, exprimate în productivitatea speciilor de plante care se succed într-un anumit sistem de rotaţie, dar în acelaşi timp ne interesează şi calitatea producţiei obţinute„, ne-a declarat cel care deţine funcţia de preşedinte al filialei Timiş a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Pierdem humusul din sol!

La eveniment a fost prezent şi Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, care a dorit să tragă un semnal de alarmă în ceea ce priveşte pericolul secetei atmosferice. Printre altele, spunea el, ar trebui să acordăm mai multă atenţie oscilaţiilor de temperatură, densităţii plantelor, relaţiei dintre tehnologie şi rezerva de apă din sol. „E nevoie de un sistem de gestionare corectă a tehnologiei lucrărilor solului. Este o mare greşeală ca la câmpie, în Bărăgan sau Dobrogea, să se mai facă arături de vară. În condiţiile în care România pierde în fiecare an 0,1 la sută din procentul de humus”, avertiza vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, care este şi cercetător senior la SCDA Lovrin.

Nicolae_Dragomir-Valeriu_Tabara_bProtecţia plantelor din câmpul experimental de la Lovrin a fost asigurată de reprezentanţii Bayer, BASF, Innvigo şi Dow AgroSciences, iar planul de fertilizare a fost susţinut cu produse furnizate de Timac Agro. De asemenea, Arysta LifeScience s-a ocupat de tratamentul seminţelor, în timp ce Combinatul de Îngrăşăminte Chimice Năvodari a intervenit cu soluţii de biostimulare şi fertilizare a plantelor.

Pe larg despre Ziua Câmpului la SCDA Lovrin vom relata în numărul viitor al revistei Ferma.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →