– Ce impresii ţi-a lăsat România?
– Am fost surprinsă în fiecare loc pe care l-am vizitat în cele cinci zile. Am crescut în Canada, deşi locuiesc de ceva timp în Elveţia, unde de altfel m-am şi născut, şi de multe ori, văzând aceste suprafeţe agricole întinse, am avut senzaţia că mă aflu în Canada. Sunt sigură că mulţi fermieri canadieni ar avea ce învăţa de la colegii lor din România. În special dacă vorbim despre Insula Mare a Brăilei. Este interesant tot ce se petrece acolo, de la utilajele folosite, până stabilirea distanţei dintre rânduri la semănatul cerealelor. M-a mirat că cei de la Agricost folosesc aceeaşi semănătoare pentru porumb şi pentru grâu, ceea ce este de neconceput în zona de unde vin eu. Iar cu această uniformizare la semănat, plantele sunt mult mai sănătoase, pentru că nu există o presiune atât de mare din partea bolilor şi a dăunătorilor. Pe de altă parte, procesul de demineralizare a apei este un alt aspect care mi s-a părut extrem de interesant. Am fost, de asemenea, impresionată de Paula Vals şi calitatea produselor realizate de grupul Angelo. Implicarea sa în dezvoltarea acelei regiuni şi faptul că oferă o şansă de angajare femeilor, consider că este ceva deosebit şi merită apreciat. La fel de mult mi-a plăcut şi Delta Dunării. Am văzut cum se străduiesc acei oameni să protejeze mediul înconjurător, încercând totodată să conserve traiţiile şi specificul local.
– Aşadar, crezi că România se află pe drumul cel bun?
– Să nu uităm totuşi că a trecut relativ puţin timp de la regimul comunist, iar schimbările sunt majore faţă de acea perioadă. Mentalitatea nu se schimbă în câţiva ani, e nevoie de generaţii. Şi cu toate astea oamenii au învăţat să-şi ducă singuri de grijă. Agricultura românească este într-o continuă dezvoltare şi asta e foarte bine. Mai sunt, desigur, aspecte de pus la punct, cum ar fi în domeniul bunăstării animalelor, capitol la care elveţienii sunt foarte sensibili.
– Te-ai întoarce în România cu altă ocazie?
– Categoric da! Îmi place să călătoresc, dar mai mult decât atât să cunosc oameni. Aş dori să petrec mai mult timp în satele din România, să descoper tradiţiile locului, să văd cum se descurcă micii fermieri. Sper să-mi conving soţul să venim aici cât de curând.
