Statisticile maschează însă unele diferenţe considerabile între ţări. De pildă, în Lituania şi Letonia aproape jumătate din totalul exploataţiilor sunt administrate de femei. În schimb, în Germania, Danemarca, Malta şi Olanda, procentul coboară sub 10%. Această dinamică este privită cu mare interes de către autorităţile de la Bruxelles, în condiţiile în care atragerea noii generaţii de agricultori se dovedeşte a fi o provocare cheie pentru UE. Sectorul agricol din Europa este dominat de o populaţie mai înaintată în vârstă şi cu siguranţă acest lucru este valabil şi în cazul fermierilor – datele actuale arată că doar 4,9% dintre agricultori sunt femei sub vârsta de 35 de ani. Având în vedere că aproape 40% dintre femeile care lucrează în agricultură au peste 65 de ani (spre deosebire de doar 27,6% dintre bărbaţi), există posibilitatea ca diferenţa de gen în agricultură să se accentueze în următorii ani.
Strategia de dezvoltare rurală
Cu toate acestea, tinerele femei interesate să urmeze o carieră în agricultură au la dispoziţie anumite căi de acces. Nu numai că UE sprijină noii fermieri prin intermediul sistemului obişnuit de plăţi, ci poate şi să ofere fonduri pentru dezvoltare rurală în scopul de a ajuta femeile tinere să înceapă să lucreze în agricultură. Acest angajament de a aborda decalajul dintre femei şi bărbaţi în interiorul spaţiului comunitar este consacrat în politica agricolă comună. Astfel că statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ia în considerare situaţia femeilor din mediul rural atunci când îşi elaborează strategia de dezvoltare rurală.
Româncele muncesc cot la cot cu bărbaţii
Raportat la media europeană, România stă destul de bine în ceea ce priveşte gradul de implicare al femeilor în activităţile agricole. Chiar dacă nu s-a mai făcut o actualizare a situaţiei din 2016, probabil prea multe nu s-au schimbat în ultimii doi ani. Astfel, e foarte posibil ca ţara noastră să ocupe în continuare un loc fruntaş la capitolul femei care lucrează în agricultură. În 2016 procentul acestora era de peste 40%, însă trebuie specificat faptul că este vorba în principal de femei angajate în agricultura de subzistenţă şi mai rar de femei care conduc afaceri în acest domeniu.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 7/234 (ediţia 15-30 aprilie 2019)
