În satul Tărpiu, din comuna Dumitra, județul Bistrița-Năsăud, povestea unei ferme nu începe cu tehnologia, ci cu continuitatea. Cu munca unei familii, cu animalele crescute din generație în generație și cu o decizie care, la un moment dat, schimbă direcția întregii exploatații.
În cazul lui Alin Androne, această decizie a însemnat mai mult decât modernizare. A însemnat o repoziționare a fermei spre un model de lucru mai eficient, mai bine organizat și mai atent la sănătatea animalelor și la calitatea produselor obținute.
Alin Androne nu este un fermier ajuns întâmplător în agricultură. În familia sa, creșterea animalelor făcea parte din viața de zi cu zi.
După finalizarea studiilor la USAMV Cluj, contactul cu agricultura modernă l-a făcut să se întoarcă acasă cu o altă perspectivă: ferma familiei putea merge mai departe, dar nu în aceeași formulă, ci într-una adaptată cerințelor actuale.
Una dintre schimbările importante a fost trecerea de la bovine pentru carne la vaci de lapte.
O mutare care, în teorie, poate părea simplă, dar care în practică înseamnă standarde mai stricte, un alt ritm al muncii și o nevoie mult mai clară de organizare și tehnologie. Pentru Alin Androne, obiectivul nu era doar creșterea producției, ci și reducerea consumului de antibiotice, printr-o fermă mai bine controlată și condiții mai bune pentru animale.
În acest punct, Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială, a venit ca un sprijin pentru o direcție de dezvoltare pe care fermierul o avea deja în vedere.
Prin schema de granturi a proiectului, Alin Androne a obținut sprijin pentru introducerea unui sistem automatizat de pregătire și distribuire a furajelor, capabil să dozeze hrana mai precis și să ofere, în același timp, date utile despre consum, starea de sănătate a animalelor, producția de lapte și rețetele furajere folosite în fermă.
Efectele nu au întârziat să apară. Dacă înainte hrănirea se făcea o singură dată pe zi, iar întreaga operațiune dura câteva ore bune în fiecare dimineață, noul sistem a permis administrarea hranei la intervale mult mai scurte. Potrivit fermierului, schimbarea s-a văzut rapid inclusiv în producția de lapte, care a crescut de la 37 la 40 de kilograme pe cap de animal pe zi.
Tot prin Proiectul RAPID, ferma urmează să fie dotată și cu un robot pentru colectarea și curățarea automată a gunoiului de grajd. Pentru cine privește lucrurile din afară, poate părea doar o investiție tehnică. În realitate, are implicații importante pentru calitatea aerului din adăposturi, pentru riscul de infecții la nivelul copitelor și, implicit, pentru necesarul de tratamente preventive. Alin Androne estimează că punerea în funcțiune a acestui sistem ar putea reduce consumul de antibiotice cu 30-40%.
În ferma din satul Dumitra, tehnologia nu este un scop în sine, ci un instrument pentru mai multă ordine, mai puțină risipă și condiții mai bune pentru animale.
Pentru a disemina toate aceste bune practici, Alin Androne a organizat întâlniri și vizite în fermă, iar alți fermieri din zonă s-au arătat interesați de aceste tehnologii și de efectele lor asupra muncii, productivității și sănătății animalelor.
Aici se vede una dintre ideile importante ale Proiectului RAPID: investiția dintr-o fermă poate deveni, în timp, exemplu practic pentru o comunitate întreagă. Experiența directă, văzută în teren, are uneori mai multă putere decât orice prezentare teoretică.
Dar poate cea mai importantă consecință este cea care ajunge dincolo de fermă și dincolo de comunitatea agricolă. O fermă mai bine organizată, cu animale hrănite mai corect, cu un control mai bun al igienei și cu un consum mai redus de antibiotice înseamnă și premise mai bune pentru obținerea unor produse mai sigure. În cazul unei ferme de lapte, această legătură este directă: felul în care funcționează exploatația se reflectă, în cele din urmă, în ceea ce ajunge la consumator.
Privind spre viitor, Alin Androne vrea să continue modernizarea și să apropie și mai mult ferma de piață, inclusiv printr-o posibilă unitate de procesare a laptelui. Este un obiectiv care spune mult despre felul în care vede agricultura: nu doar ca producție, ci ca lanț complet, în care responsabilitatea merge până la produsul final.
Iar asta face ca povestea fermei din Tărpiu să fie mai mult decât un exemplu de investiție reușită. Este un exemplu despre cum se poate construi, pas cu pas, o zootehnie mai modernă, mai atentă la mediu și mai apropiată de consumator.
Mai multe informații despre Proiectul RAPID sunt disponibile pe www.apanoastra.ro
