Creşterea tradiţională a oilor a cunoscut în ultimii ani o diversificare către două direcţii: carne şi lapte. Astfel, tot mai mulţi crescători de ovine au renunţat la muls, nu mai înţarcă mieii timpuriu şi îi furajează suplimentar pentru producţia de carne, dar continuă să crească rasele şi varietăţile clasice de ţurcană sau ţigaie. Alţi fermieri au „apelat” la încrucişări cu rase specializate, pentru carne/lapte sau creşterea în rasă pură a acestor rase, pentru a direcţiona producţia către sectorul dorit.
Cel mai frecvent, pentru a creşte producţia de lapte, crescătorii români au folosit rasele Lacaune şi Assaf, atât în rasă pură cât şi pentru încrucişare cu efectivul din ferma proprie.
Un exemplu pentru diversificarea producţiei pornind de la rasa Ţurcană este ferma familiei Cioranu, Nicolae, seniorul şi cei doi feciori ai săi, Ionuţ şi Nicuşor. În urmă cu mai mult de 15 ani în ferma familiei de lângă Arad au fost aduşi berbeci din rasa Cap negru german şi au fost folosiţi pentru hibridări şi producţia de carne. Iar pentru producţia de lapte, în urmă cu patru ani au fost aduse în fermă primele 100 de femele din rasa Assaf.
Oile Assaf s-au adaptat bine la condiţiile din fermă, sunt prolifice şi dau o producţie bună de lapte. Nicuşor Cioranu este mulţumit de producţia de lapte obţinută şi îşi doreşte să aajungă la un efectiv de cel puţin 500 oi matcă pentru a putea să înceapă apoi o selecţie a efectivului.
Rasa Assaf a devenit tot mai populară în ultimele decenii, în Europa şi nu numai, datorită caracteristicilor sale remarcabile pentru producția de lapte și carne.
Hibrizii F1 dau mai mult lapte decât Ţurcana
Oile hibrid rezultate din încrucişarea berbecilor Assaf cu oi ţurcane şi care au fost crescute în câmp, în condiţii identice cu cele ale ţurcanelor şi mai aveau încă lapte în septeptembrie, atunci când ţurcanele au înţărcat. „Oile hibride mai aveau puțină ”pulpă” (uger) şi le-am adus din câmp cu o producţie de cca. 150g lapte/cap/zi, le-am pus pe grajd, le-am furajat şi după doar o săptămână le-am adus la cca. 500g lapte/cap/zi. Acum o să își reia ritmul normal, am băgat berbecii la montă și probabil că vor scădea laptele și vor înțărca” ne-a declarat Nicuşor Cioranu.
Fermierul este mulţumit atât de felul în care oile hibride F1 s-au comportat pe păşune, cât şi de producţia de lapte. „Am făcut practic un experiment și se vede că oile (hibrid F1) sunt mult mai bune de lapte, decât ţurcanele. Mai mult, dacă oile Ţurcane sau Cap negru german scad laptele nu le mai întorci, pe când hibrizii şi-au crescut rapid laptele …” .
În această toamnă oile hibrid F1 au fost montate cu berbeci Assaf și va urma o a doua generaţie – hibrizi F2 (75% Assaf x 25% Ţurcană) care vor avea cu siguranţă o producţie şi mai bună de lapte.
Acest experiment, la fel ca şi multe altele, ne arată că încrucişarea oilor ţurcane cu berbeci Assaf poate ajuta la creşterea „rapidă” a producţiei de lapte, în doar câteva generaţii şi cu costuri relativ mult mai mici decât prin înlocuirea efectivului de ţurcană.
Cum să producem oi hibride pentru lapte?
Assaf moşteneşte calităţile raselor Awassi şi Friză
Rasa Assaf a fost creată la mijlocul secolului trecut în Israel, prin încrucișarea a două rase: Awassi – o rasă locală din Orientul Mijlociu, renumită pentru rezistența sa la condiții dure din zonă și pentru producția de lapte; şi rasa Friză (East Friesian) – o rasă europeană recunoscută pentru randamentul său excepțional în producția de lapte.
Printr-un proces de încrucişări succesive, selecţie şi ameliorare genetică s-a urmărit crearea unei rase care să ofere un echilibru perfect între productivitate, adaptabilitate și rezistență. Rasa Assaf „moşteneşte” o rezistență ridicată şi masivitate corporală de la Awassi, în timp ce Friza a îmbunătățit producția de lapte și fertilitatea.
În medie, oile Assaf produc 300-400 de litri de lapte/sezon, dar exemplarele selecţionate pot depăşi cu uşurinţă 500-600 litri lapte în condiții optime de hrănire și îngrijire.
Rasa Assaf se remarcă printr-o fertilitate ridicată și o capacitate excelentă de reproducere. Oile Assaf au o rată de prolificitate de 1,7-2 miei per fătare. În plus, mieii au un ritm de creștere rapid, atingând greutăți de sacrificare într-un timp relativ scurt, ceea ce o face atractivă şi pentru producţia de carne.
Avantajele economice ale rasei Assaf:
- costuri mai mici de întreținere;
- adaptabilitate la condiții de mediu variate și rezistență la boli;
- producția ridicată de lapte pe tot parcursul anului;
- prolificitate și viteză mare de creștere a mieilor;
Desigur, Assaf este o rasă rezistentă şi adaptabilă, dar producţia producția de lapte și carne este strâns legată de condițiile de îngrijire și furajare.