Povestea oilor Assaf în ferma familiei Cioranu a început cu 100 de animale, din care 20 gestante şi câţiva berbeci. Preţul de achiziţie al animalelor aduse din Spania a fost de 400 euro/mieluţă la vârsta de 11-12 luni şi 1000 euro/berbec. ”Încă din primul an, de la 20 de oi luam lapte cât de la 150 Țurcane”, ne-a spus fermierul şi medicul veterinar Nicuşor Cioranu. Adică producţia de la o Assaf echivalează cu cea de la aproximativ 8 Țurcane.
Animalele s-au adaptat fără cea mai mică problemă, într-un grajd fără pretenţii şi fără condiţii speciale, ”ca şi cum ar fi fost de aici”, ne-a spus Nicuşor Cioranu: ”Sigur, mai avem câte o mamită, dar nu probleme grave. În 4 ani nu am avut probleme cu şchiopul, pentru că stau pe grajd, le cresc copitele şi le curăţăm ongloanele de două ori pe an”.
Oile Assaf sunt introduse la reproducţie înainte de a împlini vârsta de un an şi au o bună prolificitate. La ultima fătare, ”din 120 de oi am avut doar 3 animale cu un miel, 17 oi cu tripleţi şi restul cu câte 2 miei”, ne-a spus tânărul oier. Desigur, numărul de miei fătaţi depinde foarte mult de furajare şi de condiţia corporală şi dimensiunea mamelor, care trebuie să ”ducă” gestaţiile.
Cât lapte dă o oaie ASSAF?
Assaf a fost creată ca o rasă mixtă, lapte/carne, dar oile sunt recunoscute pentru producţia lor foarte bună de lapte. Cu toate că se zice că este o rasă obişnuită cu temperaturile ridicate, fiind creată în Israel, fermierul a constatat că, în perioada verii, din cauza temperaturilor ridicate, producţia de lapte este afectată: ”nu dau mult înapoi, dar se cunoaşte la lapte”. În ferma lui Nicuşor Cioranu producţia medie ajunge la 1,8-2 litri/cap/zi pe parcursul a 10 luni de muls, adică o producţie totală de circa 600 litri lapte/oaie.
După 10 luni de la fătare, oile încă au 1-1,2 litri de lapte/cap/zi, de aceea înţărcarea se face forţat, animalele primind doar paie şi apă restricţionat (0,5 l/zi).
Animalul produce cât mănâncă
Raţia zilnică pentru animalele în lactaţie constă în 1,5 kg furaje concentrate granule + cereale (porumb şi orz) şi fân de lucernă la discreţie. ”Fiecare oaie consumă furaje de circa 4 lei/zi. Cele mai scumpe sunt furajele concentrate. Dacă le dau destule concentrate şi grăunţe, nu mai mănâncă mult fân; la 115 oi bag doi baloţi rotunzi de lucernă şi au pentru 2 zile. Acum, când mulsul este spre final, chiar şi cel mai slab animal produce cât mănâncă şi îmi dă şi mie”, ne-a spus fermierul. Furajele sunt în totalitate cumpărate.
Fătări de primăvară şi de toamnă
Oile Assaf sunt mulse din prima zi după fătare. În paralel, mieii sug doar 2-3 zile colostru şi apoi sunt hrăniţi la robotul de hrănire. În primul an au muls ”la mână”, dar cu o strungă înălţată şi cu sistem de contenţie a animalelor, pentru că acestea nu pot fi ţinute la muls de uger, din cauza dimensiunii mari a acestuia. ”4 ani am muls zilnic, am avut oile împărţite în două loturi, unele fătau primăvara, altele toamna. Am fost foarte mulţumit şi am tras pentru asta, pentru că iarna laptele este mai scump şi ne-a ajutat”, ne-a spus Nicuşor Cioranu.
„Acum, când mulsul este spre final, chiar şi cel mai slab animal produce cât mănâncă şi îmi dă şi mie de mâncare!” – NICUȘOR CIORANU, Tânăr crescător de ovine în jud. Arad
Se caută din nou laptele de oaie
Laptele este vândut cu 7 lei/litru. În medie, pe lactaţie, o oaie mănâncă contravaloarea a circa 500/600 grame lapte/zi, adică cam 4 lei. Anul acesta a fost preţul mai mic pentru lapte, deoarece a fost încă multă brânză pe piaţă de anul trecut şi oamenii au ţinut la preţ, dar acum se caută din nou laptele de oaie, fiind şi secetă. Crescătorii ar mulge, dar tot mai mulţi nu au cu cine. Eu am 12 ciobani cu care mulg, pentru că sala de muls are 12 posturi şi chiar dacă se ia curentul, bag generatorul şi îi dau iar drumu”, a afirmat fermierul.
Preferă să le ţină pe grajd, în stabulaţie, pentru că aşa producţia de lapte e constantă şi sunt şi mai uşor de întreţinut. Fiind pe stabulaţie, programul zilnic include mulsul de două ori pe zi şi furajarea, adică în total circa 2-2,5 ore dimineaţa şi tot atât seara.
Obiectiv: să ajungă la 500 oi mame
Oile Assaf sunt cunoscute ca ”fătătoare de berbeci”, ne-a spus Nicuşor, care a observat acest lucru încă din primul an, când a avut 62 de berbecuţi şi doar 21 de miele.
Acum fermierul opreşte pentru prăşilă toate mielele. ”Nu îmi permit încă să fac selecţie. Opresc toate mieluţele. Oricum, oricare dintre ele este mai bună de lapte decât o Țurcană. În plus, vreau să ajung la un efectiv de cel puţin 500 de capete, apoi să încep o selecţie drastică. Atunci o să avem nevoie de un grajd modern, cu furajare mecanizată, sală de muls şi mai multă forţă de muncă”, afirmă oierul.
Potenţialul rasei: 1100-1200 litri de lapte/oaie/lactaţie
În schimb, berbecuţii de la oile cele mai bune de lapte rămân în fermă pentru reproducţie ori pleacă la alte ferme. Există o cerere destul de mare pentru berbecuţii de Assaf, de la alţi crescători care doresc să îi utilizeze în metisări pentru lapte cu oi Țurcane sau Țigăi. Doar berbecuţii din mamele mai slabe pleacă la sacrificare.
Pentru a evita consangvinizarea, a făcut schimb de berbeci cu alţi fermieri care au adus şi ei ovine Assaf din Spania. Pentru anul viitor se gândeşte să aducă din Spania berbeci selecţionaţi, cu o şi mai mare valoare genetică: ”spaniolii au masculi selecţionaţi din mame care ajung la o producţie de 1100-1200 litri de lapte/oaie/lactaţie. Preţul unui astfel de berbec ajunge la 2-3 mii de euro, dar este o investiţie care merită”, consideră fermierul.
Citeşte şi: Hibridarea Assaf cu Ţurcană poate fi soluţia pentru a creşte rapid producţia de lapte!
Schimbarea a fost o necesitate
Moştenind tradiţia de la părinţi, Nicolae (Nicu) Cioranu, tatăl lui Nicuşor, a continuat să crească oi Țurcane, dar s-a arătat interesat şi de schimbare, mai ales în condiţiile în care cheltuielile şi condiţiile de creştere a oilor s-au schimbat în ultimii 30 de ani. Fermierul a făcut mai multe încercări şi experimente, atât pentru producţia de carne, cât şi pentru lapte, iar două dintre acestea au avut succes. Astfel, la îndemnul lui Marcel Andrei, în urmă cu 15 ani a introdus pentru prima dată în fermă berbeci din rasa Cap negru german, pentru producţia de carne prin metisare cu Țurcana, încercări care au dat rezultate bune, iar acum feciorul său cel mare, Ionuţ, continuă afacerea şi ferma în această direcţie (Urmăriţi povestea lui Ionuţ într-un număr viitor al revistei Ferma).
Noi nu ne vedem făcând altceva decât tot creşterea oilor atunci când nu o să mai putem stăpâni Țurcana. – NICOLAE CIORANU, Oier şi preşedinte al Federaţiei ROMOVIS
Ce văd ochii ne crede inima
În urmă cu 4 ani, Nicu Cioranu a fost în Spania pentru a vedea rasa Assaf. ”Din cărţi ştiam cum arată, dar noi avem o vorbă «Ce văd ochii ne crede inima», aşa că am mers să vedem oile Assaf în ferme. Cum noi avem adăposturi deschise, am ajuns la concluzia că Assaf este mai bine «îmbrăcată» în raport cu Lacaune şi ne-a plăcut. Atunci doi dintre noi am cumpărat câte 100 de oi, să vedem prima dată cum se comportă. Pentru că noi nu ne vedem făcând altceva decât tot creşterea oilor atunci când nu o să mai putem stăpâni Țurcana. Le-am adus, ele s-au acomodat cu noi şi noi cu ele… Apoi le-am predat băiatului mai mic, Nicuşor, care a terminat Facultatea de medicină veterinară şi s-a decis să continue cu ferma de Assaf”, ne-a declarat oierul arădean.
DE CE ASSAF ȘI NU LACAUNE?
Pentru familia Cioranu, principalul criteriu în alegerea acestei rase a fost rezistenţa mai bună a mieilor nou-născuţi iarna, precum şi greutatea mai mare a animalelor, respectiv aptitudinile pentru producţia de carne. ”Oii Lacaune îi trebuie grajduri închise”, ne-a spus Nicuşor Cioranu, dând ca exemplu ferme care cresc această rasă: ”Au grajdurile închise, iarna stai în tricou; dacă nu ai saivane bune, este mai greu, pentru că mieii Lacaune se nasc cu mai puţină lână, iar la noi iernile sunt destul de friguroase. Dacă prinzi o perioadă cu temperaturi de -10 grade, e mai dificil. În schimb, mieii de Assaf se nasc cu lână, la fel ca şi cei de Țurcană. Sigur, nu au rezistenţa acestora din urmă, dar au o rezistenţă destul de bună la frig şi nu au nevoie de condiţii speciale”.
În al doilea rând, dimensiunea corporală este mai mare la oile Assaf, comparativ cu oile Lacaune pe care le-a mai văzut Nicuşor.
”Una peste alta, sunt foarte mulţumit de Assaf, chiar dacă au laptele cu mai puţină grăsime decât Lacaune, dar pentru noi aceasta nu este o problemă, pentru că are un conţinut bun în cazeină, principala proteină din lapte, şi producţia de brânză raportat la aceeaşi cantitate de lapte este comparabilă cu cea de la Lacaune”, a explicat Nicuşor Cioranu.
