Inginerul Gavrilă Tuchiluș a absolvit cursurile Facultății de Horticultură din cadrul Institutului Agronomic din București, în anul 1981, originar fiind din comuna Cosmești, județul Galați. Pornit de la țară, a cunoscut de mic greutățile vieții de agricultor, a înțeles valoarea banului și și-a însușit lecția temeiniciei muncii întru dobândirea de bunuri materiale. La finalizarea studiilor, tânărul inginer Gavrilă Tuchiluș a fost repartizat la IAS Berești-Galați, iar după nouă ani, viața profesională și-o desăvârșea la IAS Matca-Galați, unitate din care nu a mai plecat și pe care a ajuns să o conducă în calitate de director.

Debutul vieții de specialist în agricultură
Începuturile au fost frumoase și promițătoare, mai ales că încă din timpul studiilor universitare a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, studentă a Facultății de Horticultură din București, Valeria Tuchiluș, născută în comuna Dor Mărunt din județul Călărași. Valeria i-a devenit soție proaspătului absolvent Gavrilă Tuchiluș în ziua de 1 noiembrie 1981. Împreună, cu entuziasmul tinereții, au muncit cu seriozitate atât în cadrul IAS Berești, cât și la IAS Matca, unde, de exemplu, în cadrul fermei viticole, sub coordonare directă a fost înființată o plantație viticolă de o sută de hectare. În anul 1983, Dumnezeu i-a binecuvântat cu un prunc, pe nume Andrei. Astfel, soții Tuchiluș și-au îmbinat armonios viața profesională cu cea de familie.
Permanent deschiși spre nou, după anii 1989, inginerii Valeria și Gavrilă Tuchiluș s-au adaptat condițiilor de lucru postdecembriste, făcând din unitatea unde lucrau, fostul IAS Matca, transformat în SC Agrimat Matca-Galați, o unitate agro-zootehnică de top în România. S-au impus prin seriozitate, profesionalism, cumințenie spirituală, apetit pentru noutate și interes pentru performanță în muncă. ”Soția mea a dovedit o extraordinară capacitate organizatorică și de persuasiune în dezbaterile cu oamenii de știință din domeniu. Schemele tehnologice privitoare la lucrările din vie, în diferite stadii de vegetație, realizate de inginer Valeria Tuchiluș sunt aplicabile și astăzi”, nota fermierul Gavrilă Tuchiluș.
Am consemnat, mai întâi, referirile specialistului gălățean la activitatea soției sale, Valeria Tuchiluș, în semn de pios omagiu adus personalității celei care vreme de 30 de ani i-a fost sprijin și treaptă spre urcare specialistului în agricultură Gavrilă Tuchiluș și care, în urma unei boli necruțătoare, în luna februarie 2011, a trecut în eternitate, la vârsta de 52 de ani.

Investițiile s-au întors an de an în profit
Din punct de vedere profesional, fermierul Gavrilă Tuchiluș se poate declara satisfăcut. Ferma vegetală în care exploatează aproape cinci mii de hectare de teren deține toate dotările necesare pentru a atinge țintele normale de producții, spre exemplu, de 12-13 tone porumb/ha, 7-8 tone grâu/ha, cu beneficiile financiare aferente, în condițiile existenței posibilității de a depozita aproximativ 15 mii de tone de produse agricole. În plus, sectorul de creștere a vacilor pentru lapte pare a se redresa, din punct de vedere al valorificării laptelui, ceea ce deschide un nou orizont de investiții. ”Pe vegetal, din punct de vedere financiar, în fiecare an am avut profit. Uneori a fost mai semnificativ, alteori mai puțin semnificativ, în funcție și de condițiile meteo, fiindcă încă depindem mult de vreme. Atunci când se va înțelege și în România faptul că investițiile în irigații sunt cruciale și că sunt investiții profitabile, probabil că ne va fi și nouă cu mult mai bine. Dar, oricum, noi creând și extinzând spații de depozitare, ne-am putut permite să nu vindem imediat recoltele, la prețuri speculative, ci am putut aștepta oportunitățile unor prețuri care să ne asigure profit. În anul 2016, așa dificil cum a fost, am și investit: peste opt sute de mii de euro în tehnică agricolă și peste cinci sute de mii de euro în silozuri”, preciza fermierul gălățean.

Agricultura românească să crească din tată-n fiu
Ca o nouă dovadă a faptului că inginerul Gavrilă Tuchiluș a știut să îmbine armonios munca în fermă cu strădaniile de părinte care dorește să își formeze corect copilul pentru a fi pregătit să își întâmpine propriul destin, fiul Andrei își urmează părinții pe calea agriculturii. Deține propria fermă agricolă și își conturează propriul profil de fermier și de părinte. Aceasta, fiindcă tânărul Andrei Tuchiluș i-a adus tatălui său, Gavrilă Tuchiluș, statutul de bunic, în urmă cu aproximativ un an și jumătate. Nepotul Andrei-David pare a moșteni calitățile de fermieri ale bunicilor și ale părinților, descurcându-se de minune cu tehnica agricolă cu care familia i-a făcut cunoștință încă de acum. Nu a fost temător, ci mai degrabă încântat de dimensiunile și de complexitatea aparaturii prezentate, curiozitatea determinându-l să încerce să descopere cât mai multe dintre tainele funcționării tractoarelor în fața cărora s-a aflat. Desigur, mai ales încântarea bunicului este enormă, motiv pentru care, în mod constant, cu rabdare și cu tact, inginerul Gavrilă Tuchiluș îi oferă daruri ”tehnice” în miniatură și își petrece mai toate serile explicându-i nepoțelului Andrei-David cât de frumoasă este meseria de fermier și cum această joacă minunată reprezintă, de fapt, povestea primei lecții despre agricultură, despre pricepere, temeinicie și bucurie a muncii.

SFÂNT LOCAȘ DE RUGĂCIUNE, SPRE MÂNGÂIERE ȘI NEUITARE
Inginerul Gavrilă Tuchiluș, la trei luni de la dispariția soției sale, Valeria Tuchiluș, întru mângâiere și neuitare, dar și ca o mărturisire a iubirii față de locurile natale, pornește construirea noii biserici din cimitirul satului Cosmești-Deal, chiar în apropierea mormântului soției sale. În data de 9 octombrie 2016, biserica cu hramurile Sfânta Cuvioasa Parascheva, Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil și Învierea Domnului, a fost sfințită și a fost hirotonit ca preot al acestei parohii tânărul teolog Cristian-Marius Florescu. ”A fost un proiect pe care l-am inițiat împreună cu soția mea, care avea un suflet deosebit de credincios și care a scris numeroase versuri religioase. M-am străduit să duc la îndeplinire ceea ce ne-am propus împreună, acum sunt împăcat sufletește și sper că acest sfânt locaș de rugăciune va aduce bucurie și mângâiere tuturor credincioșilor din Cosmești”, mărturisea Gavrilă Tuchiluș.
Editura Episcopiei Dunării de Jos a tipărit două lucrări, redactate împreună cu inginerul Gavrilă Tuchiluș, în care se prezintă atât istia și viața spirituală a Parohiei Cosmești-Deal, cât și poemele creștine scrise de către Valeria Tuchiluș.

”Privesc către turnul
Ce crucea-și înalță,
Către cerul albastru,
Peste codrii de brazi.

E credința străbună
Venită din veacuri
Ce apără, încă,
Tot ce ține de neam”. (”Credința”, 20.01.2010,Valeria Tuchiluș)

MAI MULT CONFORT, MAI MULT LAPTE
Una dintre prioritățile anului 2017 o reprezintă investițiile în sectorul zootehnic, în condițiile în care nucleul performant de vaci pentru lapte exploatat are șanse de a se exprima la adevăratul potențial economic, procesatorii oferind prețuri ceva mai rezonabile la laptele materie primă. ”Proiectul meu pentru acest an este de a îmbunătăți spațiul de odihnă la animale. Nouă ne trebuie urgent un adăpost de ultimă generație, în care animalele să aibă condițiile cele mai bune pentru a produce lapte la capacitatea dată de rasa Holstein. Anul trecut ne-am închis cu o producție de 11.366 litri/lactație/cap de vacă furajată, ceea ce reprezintă o producție foarte bună. Dar vacile cu cât dau mai mult lapte, cu atât mai sensibile devin. De aceea, le trebuie un alt microclimat. Iar, în noile condiții pe care le preconizăm, chiar și producția mai poate crește între 1,5 și 2 litri/zi/cap de vacă. Pe linia acestor investiții, suntem încurajați și de evoluția prețurilor la laptele materie primă. Prețurile sunt de 1,65-1,66 lei/litru, în sudul țării laptele se vinde cu 350 euro/tonă, astfel că dacă pe viitor prețurile s-ar stabiliza la 1,55-1,65 lei/litru plus bonusurile, și procesatorii (care acum aduc dinafara țării lapte cu 2,16 lei/litru) și noi am fi mulțumiți și chiar stimulați să investim în acest sector, așa după cum ne propunem. Astept finalul lunii februarie să văd cum se prezintă rapița, să știm pe ce bani mizăm, iar la început de martie decidem. Aș vrea ca în luna septembrie 2017, să mutăm vacile în noul adăpost. Avem un efectiv total de 1150 capete, cu aproximativ 400 de capete la muls și cu o producție medie, în luna decembrie 2016, de 33,7 litri lapte/cap de vacă și cu un obiectiv pentru iarna 2017 de peste 34 litri/zi, adică o producție medie totală zilnică de 15 mii litri de lapte”, explica Gavrilă Tuchiluș.

Gavrilă Tuchiluș împreună cu nepoțelul Andrei-David

Gavrilă Tuchiluș și subsemnata în biserica din cimitirul satului Cosmești-Deal

Articol publicat in revista Ferma nr. 2 (185) din 1-15 februarie 2017