„Pe vest nu cred că ar trebui să ne facem probleme”, afirmă Daniel Grosz, specialist Bayer, cu referire la situaţia culturilor de iarnă, în special rapiţa, după perioada geroasă din ianuarie. „Am văzut culturi de rapiţă în toate stadiile, iar acolo unde a fost zăpadă chiar și rapița cu două, trei frunzulițe a stat foarte bine protejată de zăpadă. Chiar după perioada foarte geroasă cu temperaturi noapte de până la minus 20-21 grade, zăpada asta a fost aur pentru noi în această perioadă.

Daniel Grosz: Toleranţa plantelor la ger este determinată şi de umiditatea din sol

Toleranţa la ger a culturilor în timpul iernii este dată de „un complex de factori vegetativi şi climatici”, afirmă Daniel Grosz. Astfel că mai multe elemente au contribuit la această situaţie: exces de apă, tipul de sol, modul în care este drenată solul şi, desigur, stadiul de vegetaţie al plantei. Desigur, foarte important este stadiul de vegetaţie în care planta a intrat în iarnă, dar în momentul în care au început să vină temperaturile astea scăzute stratul de zăpadă a protejat plantele.

„Sunt mai mulți factori care ajută sau pot să creze un risc pentru rapiţă. De la colegii din sud, din Olt, am primit poze în care se văd niște plante destul de afectate, dar care au fost expuse la o serie de factori: exces de umiditate în toamnă, au fost și 400 de litri precipitații înregistrate; apoi nu au avut acelaşi strat de zăpadă ca și în vest, dar şi o evoluție mai întârziată la rapiță, deoarece mulţi fermieri au reînsămânţat cultura. În acele zone situaţia este „în evoluţie”, iar culturile pot fi compromise pe suprafeţe mari”, consideră Daniel Grosz.

Chiar şi grâul semănat foarte târziu a tolerat bine gerul

Culturile de cereale de toamnă, chiar şi cele semănat mai târziu şi „care acum sunt abia răsărite, în stadiul de ace, arată foarte bine”, spune Daniel Grosz. Aşa cum se vede şi în fotografii, plantele şi-au schimbat puţin culoarea, dar au tolerat foarte bine gerul şi cel mai probabil culturile vor evolua bine în continuare. „N-aș putea spune că avem un risc la cerealele păioase, cel puţin la ora actuală, pentru zona de vest, nord-vest și chiar sud-vestul României, mai ales că cerealele peioase, în special grâul, sunt mult mai rezistente sau tolerante la ger comparativ cu rapiţa. Orzul are aproape aceași sensibilitate cu rapița la ger, dar nu sunt probleme”, afirmă specialistul Bayer.

Gerul a redus încărcătura de boli şi dăunători

Putem spune că frigul şi gerul din ultimele săptămâni a avut şi efecte pozitive pentru agricultură, în special prin diminuarea rezervei de boli şi dănători.

Deficitul de apă din toamnă a întârziat mult răsărirea şi evoluţia culturilor, astfel că şi apariţia şi frecvenţa bolilor şi a dănătorilor a fost mai redusă.

„Au fost multe sole cu o răsărire neuniformă şi întârziere în vegetaţie, astfel că la acest moment nu avem o încărcătură mare de boli. În multe zone rapiţa a intrat în iarnă în faza de 3, 4 sau 5 frunzuliţe, deci nici nu au avut o suprafață foliară foarte mare cu expunere. Acolo unde vegetaţia a fost mai bogată se văd urme izolate de phoma (putregaiul negru), dar nu este grav la acest moment. Posibil, în primăvară, după ce se topește zăpada și dacă avom avea un exces de umiditate și temperaturi mari să crească şi presiunea de boală”, apreciază Daniel Grosz.

În toamnă nu a fost observat nici un atac mare de musca rădăcinilor, tocmai datorită faptului că n-a avut o perioadă suficientă pentru depunerea pontei şi de evoluție, spre deosebire de sezonul anterior când la această dată se puteau vedea foarte multe galerii pe pivot şi pe rădăcină, precum şi pagube datorate larvelor de Delia brassicae radicum L. De asemenea, presinea de atac pe alţi dăunători, aşa cum  sunt pureci şi viespea rapiţei a fost redus, la fel ca şi atacul de şoareci.

Recomandări pentru primăvară – „fertilizarea este prioritară” Daniel Gorsz

Pentru că sfârşitul iernii se apropie, specialistul Bayer recomandă fermierilor „să urmărească cu atenţie evoluţia culturilor şi mai ales să efectueze fertilizarea. Am observat foarte multe sole care n-au primit fertilizarea corectă în toamnă, mă refer la fertilizare de bază, la înființare. Acolo cu siguranţă va trebui intervenit cu o fertilizare cu nitrocalcar sau azotoasă, eventual să ajute cu un biostimulator foliar, în funcţie de evoluţia culturii, pentru că nu vom putea face o recoltă bună de rapiță doar aplicând azot”, consideră Daniel Grosz.

„Observ că este un trend care nu cred că este corect la ora actuală faţă de culturile de toamnă: lipsa fertilizării în toamnă. În primăvară ar trebui să se corecteze, dacă se mai poate, deficitul de fertilizare în cultura rapiței”, spune Daniel Grosz.

Totodată, la ieșirea din iarnă, pe lângă o apreciere/constatare a densității de plante și, foarte repede, la final de februarie, început de martie, dacă avem temperaturi pozitive mari, trebuie monitorizată şi urmărită cu ajutorul capcanelor apariţia gărgăriţei tulpinilor de rapiţă (Ceutorhynchus napi).

„Odată cu reluarea creşterii vegetative şi imediat ce începe evoluția şi alungirea tijei florale trebuie să luăm în calcul aplicarea de fungicide şi insecticide, după caz”, recomandă Daniel Grosz.

Citeşte şi: Codruţ Balog: cu doar 6-7 cm de zăpadă şi ger de minus 15 grade rapiţa este în pericol