Cu un strat protector de zăpadă de doar 6-7 centimetri şi temperaturi sub minus 15 grade pe timpul nopţii, Codruţ Balog spune „că greu de prevăzut care sunt şansele de suprevieţuire a culturilor de rapiţă aflate în stadiu de 2-4 frunze”.
„Este complicat şi foarte greu de (pre)văzut acum, doar după ce se dezgheaţă vom vedea ce a mai rămas, cât a scăpat din rapiţă”, spune fermierul.
„Mai am „în picioare” aproape 170 de hectare cu rapiţă. În toamnă stăteam în compănă dacă să întorc vreo 40 de hectare de rapiţă care au răsărit foarte târziu. Plantele erau în două frunze şi dădea următoarea pereche de frunze, după care s-a oprit din creştere, odată cu frigul. Din ceea ce am văzut în ultimii ani, rapiţa rezistă chiar şi în faza de două frunze, dar nu am mai avut situaţii cu ger atât de mare şi strat mic de zăpadă”, ne-a declarat Codruţ Balog, administrator al societăţii Comloşana din judeţul Timiş.
„Se anunţă un an ciudat. De altfel, văd că din doi în doi ani tot așa pățim cu rapiţa”, a spus Codruţ Balog.
Deoarece o parte din zăpada căzută în ultimele două săptămâni s-a topit, pe câmp stratul de zăpadă măsoară acum doar 6-7 cm. „O parte s-a topit, apoi a plouat și zăpada s-a bătătorit şi a îngheţat”, n-a spus fermierul. În această situaţie este greu de apreciat dacă zăpada îngheţată a protejat plantele tinere, mai puţin pregătite pentru iernare.
„În toamnă am întors 20 de hectare cu rapiţă şi am pus grâu. După gerul de acum s-ar putea să fiu nevoit să mai întorc alte câteva zeci de hectare şi la final să rămân cu doar 100 de hectare de rapiţă”, a spus Codruţ Balog. Fermierul a semănat rapiţa la început de septembrie (3-5 septembrie 2025), dar o mare parte din cultură nu a răsărit din cauză că a avut suficientă umiditate în sol. „O parte din plantele care au prins umiditate au răsărit imediat după semănat, dar cea mai mare parte au răsărit abia după ce au prins o ploaie bună ce a venit mai târziu. Situaţia este diferită în funcţie de zonă şi parcelă”, ne-a spus fermierul.
„Acolo unde a fost apă, cultura de rapiţă este cât de cât închisă. Sunt undeva la 40 de mii de plante/ha în medie răsărite şi uniform distribuite. Dar am şi parcele unde, de exemplu, pe capetele, nu-i nimic…”, a observat Codruţ Balog.
Codruţ Balog: 2025 a fost un an bun pentru rapiţă şi floarea soarelui, dar dezastru la porumb
La grâu, Codruţ Balog a avut anul trecut o recoltă medie de 6,7 tone/ha. „Ca și producție am ieşit bine, chiar dacă speram la mai mult, să trec de 7 tone/ha, dar asta e… La rapiță am avut o producţie medie de 3530 kg/ha, am vândut-o la un preț bun şi am ieșit un pic de profit… nu mult„, a ţinut să precizeze fermierul.
La floarea soarelui producţia medie realizată de Codruţ Balog a fost de 3,6 tone/ha. „Au fost parcele de pe care am recoltat şi 4 tone/ha, dar şi o parcelă de 10 hectare aflată într-o zonă unde nu am avut ploaie şi pe care am făcut mai puţin de o tonă/ha. Având în vedere preţul bun, per total am ieşit bine la floarea soarelui„, a spus fermierul, amintind totuşi că nu a primit încă toţi banii pe floarea soarelui…
În schimb, anul trecut, la porumb a fost „daună totală”, Codruţ Balog a realizat o producţie medie de doar 1250 kg/ha, pe 119 ha.
Codruţ Balog: 2026 se anunţă un an bun pentru grâu
Fermierul a avut planificat şi a semănat la timp, în toamnă, 300 de hectare cu grâu. „Grâul a răsărit pe toate parcelele, iar vremea bună din decembrie a ajutat mult cultura care este acum în faza de început de înfrăţire. Tot în toamnă am întors 20 de hectare cu rapiță şi am semănat mai târziu grâu, erau pe o zonă nisipoasă și n-aveam ce să pun în primăvară”.
Cu toate că „a dat greş” cu porumbul (şi) în 2025, pentru primăvăra viitoare Codruţ Balog şi-a planificat să semene 80 de hectare cu porumb, iar diferenţa, cca. 140 de hectare, cu floarea soarelui.
Fermierul nu cultivă orz pentru că această cultură l-ar încurca la depozitare, deoarece se suprapune cu campania de recoltare la grâu şi rapiţă. De asemenea, în ceea ce priveşte sorgul, Codruţ Balog spune că a urmărit această cultură la alţi fermieri din zonă şi a observat „că nici sorgul nu a făcut față la seceta extremă. În plus, sorgul sărăceşte solul şi nu ne putem permite o fertilizare suplimentară, mai ales în condiţiile actuale ale preţurilor la îngrăşăminte”.
Se pregăteşte campania de primăvară, grâul promite
În toamnă fermierul a aplicat la grâu o fertilizare cu 200 kg îngrăşăminte complexe/ha. „Am dat îngrăţăminte complexe de la Dekagro şi mai am în plan o aplicare de uree în limita admisă de APIA, poate în februarie, după care mai merg cu o aplicare de azot stabilizat și nitrocalcar”, a spus Codruţ Balog. Preţurile îngrăşămintelor sunt în creştere şi fermierul „dă din colţ în colţ” pentru a găsi banii necesari pentru încă două camioane de îngrăşminte…
În toamnă, la rapiță fermierul a făcut o erbicidare și un tratament cu insecticid pentru pureci și alţi dănători. „Plantele au răsărit în etape şi cultura avea nevoie să fie protejată, chiar dacă nu am avut atac masiv de dăunători la rapiţă şi nici la grâu. La rapiţă am observat câteva mici semne de phoma (Phoma lingam / putregaiul Negru), mai ales la plantele aflate într-un stadiu avansat de vegetaţie, în 8 frunze. Grâul a răsărit destul de târziu, dar cultura s-a închis după precipitațiile din noiembrie şi a pornit bine în vegetaţie, sper să fie un an bun pentru grâu”, ne-a declarat Codruţ Balog.
