„În anul 2013, cu ajutorul Consiliului Local Berislăvești, am reuşit să convingem oamenii să ne constituim într-o asociaţie şi să dea animalele la păşunat în comun. Aşa am preluat în concesiune pentru 10 ani o suprafaţă de 201 hectare de islaz comunal şi ne-am luat munca în serios”, ne-a declarat Nuţu Constantin, preşedintele Asociaţiei Rădăcineşti din judeţul Vâlcea, care a ţinut să arate că rezultatele efortului depus nu au întârziat să apară.
OIERUL PĂSTREAZĂ TRADIŢIA!
Nuţu Constantin se trage dintr-o străveche stirpe de oieri de munte care de veacuri îndeplinea cu sfinţenie ritualul urcării sau coborârii turmelor pe plaiurile Carpaţilor Meridionali. Un ceremonial de desfășurare a ritualurilor vieții, coborât din zorii eternităţii.
Când am vorbit cu el, se afla cu oile la poalele Masivului Coziei, adăpostindu-se de ploaia mocănească.
100 MII LEI PENTRU IZLAZURI
Subvenţiile oferite de stat au ajutat foarte mult crescătorii de animale care, bine organizaţi şi-au dovedit hărnicia şi determinarea.
„Cu banii de la APIA am curăţat islazurile pentru a realiza un păşunat raţional menit să îmbunătăţească covorul ierbos. Numai în acest an, pentru îngrijirea a 85 de hectare am cheltuit undeva la 100 de mii de lei. Pentru curăţarea imaşului am angajat prin contract de prestări de servicii o firmă specializată care a realizat lucrarea manuală, pentru că locurile de coasă sunt într-o zonă frământată şi mai greu accesbilă.
De asemenea, am construit un saivan, am amenajat adăpătorile pentru animale şi am realizat împrejmuirea unor suprafeţe care aveau acces la drumul naţional”, susţine Nuţu Constantin.
Liderul crescătorilor de animale îşi doreşte ca pe viitor, Asociaţia să aprobe investiţii în achiziţionarea unor utilaje cu ajutorul cărora să poată întreţine şi exploata cât mai bine locurile de coasă concesionate: tractor, freză, tocătoare…
URSUL A UMFLAT PORCUL DE FAŢĂ CU… JANDARMUL!
„Două sunt problemele creşterii animalelor în această parte de ţară: lipsa forţei de muncă şi atacul urşilor. Ultima vizită a carnivorelor mari a fost pe 19 august, către miezul nopţii când o sălbăticiune a încercat să intre într-o gospodărie ţărănească. Câinii au simţit animalul de pradă şi l-au pus pe fugă. În Sălătrucel – o comună învecinată – a fost un atac de o extremă violenţă. În luna mai, ursul a omorât vreo şase bovine şi patru – cinci porci, un râtan a fost luat de faţă cu…. jandarmul prezent la sesizarea sătenilor!”, explică liderul Asociației Crescătorilor de Bovine, Ovine Caprine şi Apicultură Rădăcineşti.
LIPSA MULGĂTORILOR ÎN STÂNE
Numărul de animale ale locuitorilor ar fi fost cu mult mai mare, dacă s-ar găsi îngrijitori. Oameni destoinici care să ştie a păstori, a ciobanilor pasionaţi, calificaţi şi statornici, mai ales a mulgătorilor, nu se prea găsesc. Iar tinerii nu vor îmbrăca straiele stânăritului tradiţional, menit să înmulțească ovinele și să obțină produse lactate, de carne şi lână.
„În Rădăcineşti, ca şi în toată Ţara Loviştei, nu se mai mulg oile, că nu are cine. Mieii sunt buni, grei, fiindcă pe perioada de vară mulţi crescători nu i-a mai ales de oi, mai cu seamă din lipsa personalui auxiliar care să ajute la stână, la muls. Mieluţii au fost lăsaţi să sugă până s-au înţărcat singuri pe la 5-6 luni şi acum se aşteaptă perioada rece când pastrama de oaie va fi la mare căutare…”, precizează Nuţu Constantin.
Preşedintele Asociaţiei vâlcene continuă, spunând că pe viitor „tendinţa este că ne-am descurca mai repede cu ovinele. Anul ăsta, de Paşti, s-a menţinut un preţ bun la miel, kilogramul de carne în viu s-a vândut între 18 şi 20 lei. Acum a coborât cam până spre 15 lei/kg. Într-un punct mai la nord de sat, pe un un izlaz unde nu se păşunează, ne-am propus să amenajăm o nouă stână cu toate utilităţile zoopastorale”.
4 TĂURAŞI LA ÎNGRĂŞAT
Crescătorul şi-a mărit efectivul de oi de la 150 la 250 de capete. Subvenţiile îi sunt de foarte mare ajutor: a cumpărat berbeci cu origine pentru a putea beneficia de sprijinul cuplat zootehnic (SCZ).
Pe timp de vară creşte câte 4 tăuraşi pe care-i vinde la abatorul din comună. A fost construit special pentru staţiunea Călimăneşti-Căciulata să preia animalele crescătorilor din zonă şi oferă un preţ destul de bun.
Nuţu Constantin lucrează împreună cu familia. Copiii, băiatul cel mare care a ajuns la vârsta majoratului, fata de 12 ani şi mezinul de 6 anişori îi sunt de mare nădejde. După servici, soţia se implică activ în treburile casei, iar socrii dau o mână de ajutor atunci când se aglomerează cu treburile.
Laptele colectat se vinde bine, ca şi brânzeturile, în staţiunea Călimăneşti – Căciulata, situată la câţiva kilometri de sat. Litrul de lapte proaspăt costă 2 lei, iar kilogramul de brânza telemea – 25 şi 35 de lei, produsă din lapte de vacă ori de oaie.
NUMĂRUL VITELOR, ÎN SCĂDERE
Rădăcineşti este o aşezare montană într-o zonă defavorizată economic. În ultima vreme, numărul vitelor a scăzut de la an la an. În Asociaţie mai sunt circa 80 de crescători care deţin împreună un efectiv total de animale de aproximativ 100 de vaci şi peste 1.400 de ovine din rasa ţurcană. Unii au renunţat să mai lase animalele la izlaz; le ţin acasă, fiindcă în zona în care locuiesc au rămas multe fâneţe, grădini necosite. Asociaţia are 4 îngrijitori angajaţi pe tot atâtea trupuri de păşune.
BERBECUŢI DE RASĂ, CU ACTE ÎN REGULĂ!
La început, în Asociaţie a predominat rasa de vaci Brună, destul de productivă, cu cea mai mare putere de adaptare la condițiile zonei vâlcene, la care s-a adăugat Bălţata Românească pentru reproducţie şi Angus pentru îngrăşare tăuraşi.
„Am achiziţionat berbecuţi de rasă – câte unul la 35 de oi – şi la această dată avem şi noi în Asociaţie produşi cu origine, proveniţi din oile noastre. Zilele trecute ne-au apărut şi nouă actele. A fost însă o muncă asiduă!”, susţine Nuţu Constantin.
Oaia merge bine, se caută şi se vinde, laptele şi brânzeturile la fel. Problema e cu lâna că nu avem ce face cu ea; o depozităm şi aşteptăm să vină cineva s-o ia, că nu o putem arunca! Numai eu am strâns peste 500 kg după mai bine de 200 de oi!
NUŢU CONSTANTIN
Preşedinte Asociaţia Rădăcineşti
un articol de
MARIAN MUŞAT
