Nu de puţine ori, presa a semnalat nereguli în pieţe, unde, în goana lor de a face bani, comercianţi veroşi săvârşesc acte ilicite de comerţ, înşelând cumpărătorii de bună credinţă prin falsuri alimentare
Recent, jurnaliştii de la Antena 1 au descoperit că, în urma analizelor de laborator, ”tradiţionalul” caşcaval de oaie de la Jina, vândut într-un magazin de sibieni din Capitală, conţine, de fapt, lapte de vacă!
UN CAȘCAVAL DE TOATĂ… JENA!
Lucru fără tăgadă confirmat de directorul general al Institutului de Cercetări Alimentare, Alexandru Cîrîc:
„Caşcavalul de oaie Jina, am putea să-i spunem «jenă», este de vacă! Zero la sută ADN de oaie în caşcavalul de… oaie! Nu a trecut măcar pe lângă lapte de oaie! Nici măcar nu este un amestec de lapte de oaie cu lapte de vacă. Este 90% (plus/minus 10%) lapte de vacă!”
MARKETING ÎNȘELĂTOR PENTRU CLIENTUL CA O PRADĂ!
Trist este că România este plină de comercianţi care vând produse sub un marketing înşelător, fabricând doar minciuni pentru clienţii care plătesc bani frumoşi cu gândul că vor pune pe masă mâncare autentică! Unele brânzeturi sunt etichetate incorect, spre exemplu! Dar, de fapt, cumpărătorii primesc imitaţii scumpe şi de calitate îndoielnică și care, uneori, pot provoca probleme de sănătate…
„În general, în pieţe sau la magazine, nu sunt producători, sunt intermediari care, sub un nume cu tentă de producători, ei de fapt cumpără de la Antrefrig, rup etichetele şi ambalajul şi dau aspectul de produs local. Şi da, este o concurenţă neloială faţă de adevăraţii producători, aici trebuie să intervină autorităţile de control”, a declarat, pentru revista Ferma, Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
CONCURENȚA NELOIALĂ AFECTEAZĂ PRODUCĂTORUL REAL
Specialistul în calitatea şi prelucrarea laptelui a susţinut că într-o piaţă bucureşteană era vândută brânza „de oaie” la mai puţin de jumătate faţă de preţul normal!
„Problema este în pieţele de cartier, acolo unde se duc pensionarii să cumpere şi oamenii cu venituri mici. Am văzut în Piața Drumul Taberei (fosta Piață Moghioroș) telemea de oaie la… 20 de lei kilogramul! Şi atunci mai poate ciobanul, oierul adevărat, să-şi vândă brânza cu 45 de lei, aia autentică? Deci, este o concurenţă neloială faţă de adevărații producători, care îi bagă în faliment!”, a adăugat Dorin Cojocaru.
TELEMEA DE VACĂ ÎN SARAMURĂ DE OAIE!
Un caz aparte este Telemeaua de Sibiu, cel de-al şaptelea produs românesc înregistrat la UE în 2018, cu IGP – Indicație Geografică Protejată, ce poartă o etichetă cu hologramă şi este comercializată în exclusivitate de către cei 11 membri ai Asociației Producătorilor de “Telemea de Sibiu”.
„Noi am protejat la nivel european Telemeaua de Sibiu pentru că toată lumea vindea telemea de Sibiu, am pus hologramă pe etichetă şi nu mai are voie nimeni să scrie Telemea de Sibiu”, ne-a declarat Florin Dragomir, liderul Asociației.
Numai că falsificatorii au găsit o altă modalitate de a fenta: scriu pe etichetă ”telemea de oaie din zona Sibiului”!
„Noi când am controlat în pieţe am găsit etichete pe care scria „Produs din regiunea Sibiului” şi mai jos, telemea de oaie. Nu poţi să le zici nimic! Dar sunt şi brânzeturi din amestec de lapte (vacă plus oaie) sau chiar telemea de vacă la preţ de oaie, ţinută în saramura unde a fost brânza de oaie să prindă mirosul şi gustul”, a explicat Florin Dragomir.
Acesta a relatat pentru Antena 1 că a asistat la o înşelăciune pe faţă. “Eu am fost în piaţă şi am văzut că e aceeaşi brânză, o tăiat aceeaşi brânză şi a făcut patru bucăţi. Şi o zis: <De care doreşte doamna? Bivoliţă. Asta e bivoliţă, asta e capră, asta e oaie, asta e vacă>. Aceeaşi brânză!”.
CE FAC AUTORITĂȚILE CU ATRIBUȚIUNI DE CONTROL?
Mare brânză nu fac! Susţin că verifică, apoi constată nereguli şi sancţionează, recunoscând că nu reuşesc să prindă la timp comercianţii necinstiți.
„În urma unor controale am constatat că sunt substituiri de specie, nu exista niciun pic de lapte, toate erau din produse vegetale, ceea ce este foarte grav”, a declarat pentru Antena 1, Dănuţ Pale, vicepreşedinte ANSVSA, care a ţinut să atenţioneze: „Să nu se joace pentru că suntem obligaţi să transmitem aceste probleme organelor de cercetare penală”.
”BRÂNZĂ” 100% DIN… PLASTIC!
„Lucrurile au luat-o razna pentru că autorităţile statului care trebuie să vegheze asupra produselor din lapte nu-şi fac treaba. ANSVSA face controale numai la fermieri şi nu la procesatori sau supermarketuri (care de regulă sunt multinaţionale). În piaţa românească se vând… plasticuri!
Noţiunea de brânză poate purta un produs petrochimic care nu are de-a face cu laptele! Brânza de post e orice altceva, numai brânză nu! Conform dicţionarului: brânză: produs alimentar obținut prin coagularea și prelucrarea laptelui!”, ne-a declarat medicul veterinar Ovidiu Ilea, fermier din Alba, cu experienţă în prelucrarea laptelui.
“Feliile de brânză topită, plastic veritabil” a titrat adevărul.ro, în urmă cu ceva ani, constatând că produsul conţine, între alte ingrediente, proteine din lapte concentrat. Acestea sunt definite ca un tip de lapte foarte ieftin, obţinut prin proceduri chimice din care rezultă caseina cu rol de a lega compoziţia de brânză topită, dar şi cu utilizare ca… adeziv în industria maselor plastice! Mai mult decât atât, puse sub flacără, feliile de “brânză topită” în loc să se topească… s-au înnegrit şi întărit, asemenea plasticului!
Într-un alt caz semnalat de presă de presă în 2019, era la vânzare o specialitate bulgărească de “brânză” telemea ieftină, care de fapt s-a dovedit a fi un amestesc din uleiuri vegetale, cheag şi urme de lapte praf, periculos pentru sănătate.
Am început acest material cu caşcavalul de Jina, încheiem tot cu el, spicuind din postarea crescătoarei de oi Demian Daniela Anca pe facebook: “Or fi și șmecherii la jinari, dar asta nu înseamnă că toți fac același lucru. Să fim serioși cu <tradiționalul cașcaval>: nu a existat cașcaval de oaie în sibiime și nici nu există! Brânzeturile de oaie de la Sibiu sunt doar telemeaua de oaie și atât!”
Ne întrebăm, pe bună dreptate: cât de naturale, tradiţionale şi sănătoase sunt produsele din pieţele şi magazinele româneşti?
CITIȚI ETICHETELE ȘI CEREȚI EXPLICAȚII!
Prin acest material am dorit să atragem atenţia asupra falsurilor alimentare ale unor intermediari şi chiar producători, ce-i drept mai puţini la număr, care în lăcomia lor nemăsurată după bani înşeală cumpărătorii şi atentează la sănătatea lor. Se folosesc de credulitatea şi de lipsa de informare a consumatorului şi merg după… o reţetă tradiţională numită “Taci şi înghite”, care este, de fapt, mămăligă în straturi. Atenție! Ar putea să explodeze mămăliga!
O oarecare responsabilitate are şi consumatorul, îndreptăţit să ceară informaţii despre produs şi despre producător şi chiar să semnaleze neregulile. Este recomandabil ca acesta să consulte etichetele iar dacă îşi doreşte un produs autentic şi natural să caute fermierii adevăraţi şi firmele producătoare cu faimă care vând prin magazine sub branduri consacrate.
Trebuie ştiută o axiomă comercială potrivit căreia tot ce este ieftin, nu poate fi şi bun!
De asemenea, organele de control ar trebui să se implice mai mult în depistarea la timp a actelor de comerţ neconforme şi să sancţioneze comercianţii veroşi.
PREȚUL POATE FACE DIFERENȚA!
Întrebarea este: cum ştim că brânza care ni se oferă este chiar de oaie sau un fals? În primul rând trebuie să sară în ochi preţul! O brânză adevărată, etichetată corect trece de 50 lei/kg. La băcăniile online din Capitală, Telemeaua de Sibiu, maturată, IGP, costă şi 75 lei/kg, în timp ce în pieţele Capitalei se vinde telemea „de oaie” la 20 lei/kg!
Producătorii susţin că nici telemeaua de vacă nu costă atât! Din 4 litri de lapte (care costă 6 lei la fermă) iese 1 kg de brânză. Iar ca să produci brânza, cheltuielile urcă spre 35 de lei.
Imaginile afișate au doar scop ilustrativ
un articol de
MARIAN MUȘAT
