Paul Ionuț Condrea, în vârstă de 29 de ani, administrează o exploatație complexă în care producția vegetală și creșterea animalelor funcționează într-un sistem integrat, ceea ce asigură o mai bună stabilitate economică.

Dificultățile climatice și economice tot mai accentuate au evidențiat vulnerabilitatea activităților bazate exclusiv pe culturile de câmp, motiv pentru care unii fermieri s-au orientat către exploatații mixte, în care sectorul vegetal este integrat cu zootehnia. Un exemplu relevant este ferma administrată de Paul Ionuț Condrea, din comuna Ruginoasa, jud. Iași.

O fermă de familie cu viitorul asigurat

Tânărul inginer zootehnist a absolvit în anul 2020 Facultatea de Ingineria Resurselor Animale și Alimentare (F.I.R.A.A.) la USV Iași.

În fermă își continuă activitatea alături de părinți, dorind să fie un model pentru fratele său mai mic, Silviu George, în vârstă de 5 ani. Soția sa, Adelina Veronica, absolventă în același an a F.I.R.A.A. Iași, specializarea Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism, contribuie constant la muncile din fermă. Împreună au un fiu, Ștefan-Damian, în vârstă de un an, căruia îi transmit dragostea pentru pământ și pentru fermă, cu speranța că într-o zi va fi el însuși un tânăr fermier responsabil și dedicat.

Ferma mixtă – un pilon al rezistenței în agricultură

Suprafața de aproximativ 200 de hectare este orientată în principal către producerea de furaje, care sunt utilizate în mare parte pentru hrănirea animalelor din fermă, ceea ce reduce dependența de achizițiile externe.

Sectorul zootehnic include bovine și ovine, ambele pentru lapte și carne. „Avem aproximativ 15 vaci de lapte și 40 de tauri la îngrășat, din rasele Blue Belgian și Bălțată Românească.

Sectorul ovin, care în urmă cu doi ani număra 350–370 de capete, predominant rasa Țigaie, a fost inițial redus prin vânzarea efectivului. Ulterior, am revenit la creșterea ovinelor, achiziționând recent 300 de oi din rasa Țigaie.

Decizia de a reveni la ovine a fost motivată de dorința de a le lăsa cu mieii pe pășune, evitând astfel marea problemă a mulsului. În prezent, ne concentrăm pe îngrășarea și finisarea mieilor, iar în martie 2026 am avut aproximativ 400 de miei. Mieii și berbecuții reprezintă în continuare o componentă importantă a veniturilor din sectorul ovin. Colaborăm cu abatoare din județul Botoșani, pentru că în județul Iași nu există această posibilitate”, explică fermierul.

Fără zootehnie, agricultura ar fi fost la pământ. Dacă, în perioada 2020-2024, nu aveam animalele și producțiile din zootehnie, noi practic nu am mai fi existat pe piață.

Sectorul vegetal nu ar fi putut susține singur ferma în acea perioadă – PAUL-IONUȚ CONDREA, Tânăr fermier în jud. Iași

Mecanizarea a redus necesarul de forță de muncă

Încă din facultate, Paul Ionuț a început să dezvolte ferma vegetală, pornind de la 20-30 ha.

„În fiecare an, am extins suprafața cu 5-10 ha, apoi mai mult, până am ajuns la cele 200 ha pe care le lucrăm astăzi. În 2020, am cumpărat un tractor nou, iar după încă trei ani, aveam 4 tractoare, ceea ce ne-a permis să modernizăm lucrările agricole.

Am continuat pe această linie, extinderea suprafeței agricole impunând modernizarea continuă a parcului tehnic. Recent, am mai achiziționat un tractor nou, un camion pentru transport cereale, cositoare, prese de baloți etc.

Mecanizarea în sectorul vegetal a redus în mod semnificativ necesarul de muncă manuală, pe care oricum o găsim foarte greu. Înainte, aveam nevoie de 5-10 oameni pentru anumite lucrări. Acum doar doi oameni sunt suficienți pentru a cosi, a încărca și depozita baloții”, preciza tânărul fermier.

Genetică și furajare aplicate ca la carte

Toate cunoștințele acumulate la facultate au fost aplicate și în ferma zootehnică, aducând rezultate concrete. „În raport cu cunoștințele dobândite în facultate, ferma se află la un nivel de aproximativ 70-80%.

Pe zonele de furajare, reproducție și organizare a producției vegetale pentru susținerea sectorului zootehnic, rezultatele sunt mult îmbunătățite. Furajarea este mult mai eficientă, nu mai pierdem resurse.

Însămânțările artificiale ne permit să obținem produși de calitate și să conservăm rasa. În câteva luni, taurii ajung la 500-700 kg, demonstrând că genetica și furajarea sunt bine puse la punct”, explica zootehnistul ieșean.

Servicii digitale pentru decizii corecte luate la timp

Digitalizarea și mecanizarea au redus considerabil au optimizat munca, iar modernizarea procesului de muls a scurtat durata operațiunilor și a crescut calitatea laptelui. „Programele digitale ne permit să ținem evidența producției și a cantităților de furaje.

De asemenea, ne anunță atunci când ceva nu este în regulă sau când se apropie vreun termen limită. Transformarea digitală nu înseamnă doar sisteme foarte complexe și scumpe. Uneori, poate fi vorba doar despre un telefon pe care notăm cantitățile de furaje sau producția de lapte. Important este ca informația să fie organizată și să o folosim în luarea deciziilor, corect și la timp”, arăta Paul Ionuț Condrea.

Procesarea aduce plusvaloare

Valorificarea laptelui, deocamdată, se realizează prin vânzare directă în piețele locale, iar pe termen mediu este planificat pasul către procesare:

„Mama valorifică laptele în piețele locale, însă avem în vedere și dezvoltarea unei activități de procesare, pentru obținerea de iaurt și alte produse lactate, ceea ce ar permite creșterea valorii acestuia și ar deschide noi oportunități de dezvoltare pentru fermă”.

Se simte nevoia unei cooperări strânse între fermierii

Tânărul se gândește și la colaborarea cu alți fermieri, însă ”mulți crescători de animale nu împărtășesc informații reale, de exemplu despre producție și prețuri. O cooperare mai strânsă ar aduce mai multă transparență și ar facilita inițiative precum procesarea în comun.

În acest context, organizarea în cooperative sau asociații de producători ar reprezenta, în mod practic, una dintre cele mai eficiente soluții pentru creșterea veniturilor și valorificarea corectă a produselor lactate românești”, puncta tânărul antreprenor.

Priorități pentru 2026

Dotarea cu GPS și aplicații digitale, modernizarea utilajelor și mecanizarea completă a recoltării și manipulării furajelor sunt câteva investiții planificate în acest an. De asemenea, fermierul urmărește extinderea colaborării cu abatoarele locale pentru o valorificare mai eficientă a cărnii și monitorizează atent piețele externe, în special cele din Orientul Mijlociu, principala destinație pentru exportul de ovine.

Paul Condrea: „FERMIER ÎN ȚARA MEA!”

Aceasta este deviza lui Paul Ionuț Condrea, care subliniază perspectiva sa pragmatică privind rolul tinerilor specializați în agricultură.

„Nu sunt adeptul plecării tinerilor din România. Dacă aici am urmat o facultate în domeniu și am acumulat cunoștințe, este firesc să le aplicăm tot aici, în fermele din țară, mai ales că agricultura românească are nevoie de specialiști care să dezvolte ceea ce încă mai există. Oricât de greu ar fi, cred că până la urmă vom reuși”, spunea Paul Ionuț Condrea.