Un număr de 123 de companii agricole au ajuns în instanță în 2024, cu dosare de insolvență. Motivul principal: incapacitatea firmelor de a-și mai plăti datoriile!
COMPANII AGRICOLE ÎN INSOLVENȚĂ. DEZECHILIBRE MAJORE ÎN INDUSTRIA AGRICOLĂ!
INFINEXA, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea și finanțarea firmelor aflate în dificultate, cu active de peste 150 de milioane de euro în administrare, estimează că vom asista la dezechilibre majore în industria agricolă anul viitor, din cauza afluxului de companii care nu-și vor mai putea plăti datoriile.
“Deși sectorul agricol a fost grav afectat de secete, încă nu se văd consecințele economice, ca urmare a moratoriilor guvernamentale și a celor comerciale, care doar au suspendat datoriile companiilor, nu le-au anulat. În 1 august 2025 vor expira înșă ordonanțele și toți cei care au beneficiat de ajutor sunt în pericol de insolvabilitate”, a declarat Radu Tudor, Senior Partner INFINEXA.
Conform statisticilor INFINEXA, între 1 ianuarie 2024 și 30 septembrie 2024 au fost formulate 123 de cereri de deschidere a procedurilor colective de insolvență împotriva companiilor din sectorul agricol. 66 dintre acestea au fost deja admise de instanță și vizează societăți care cumulează active de peste 300 de milioane euro (193 milioane euro în active imobilizate și 112 milioane în active circulante).
Aproape jumătate dintre companiile ale căror cereri au fost admise au intrat direct în faliment, adică nu mai aveau nicio șansă să se redreseze, 38 în procedura generală a insolvenței și doar una în procedura concordatului preventiv.
Prin urmare, vom asista la creșterea semnificativă a numărului insolvențelor în agricultură. Anul acesta, jumătate dintre companiile cu probleme au intrat direct în faliment, a declarat Radu Tudor, Senior Partner INFINEXA.
ORDONANȚA AMÂNĂRII DATORIILOR
În 2024, Guvernul a instituit o serie de măsuri pentru protecția companiilor din sectorul agricol, în contextul secetei care afectează culturile. Ordonanța de urgență nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul agricol octombrie 2023 – septembrie 2024 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei își va înceta efectele în 31 decembrie 2024, motiv pentru care a fost a fost adoptat un nou act normativ în completarea acestuia, OUG 118/2024, care suspendă obligațiile de plată a datoriilor restante datorate în anul 2024 către creditori, la cererea debitorului producător agricol, până la 1 august 2025.
În paralel, prin cel mai recent act normativ în acest sens, OUG 120/2024, Guvernul României a instituit o schemă de ajutor de stat sub formă de grant în cuantum de 1.000 de lei/ha pentru producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 și care dețin procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole pentru suprafețe mai mari de 30% și până la 100%, cu termen de expirare neprecizat.
“Pentru a evita dezechilibre financiare majore, companiile care au beneficiat de moratoriile guvernamentale ar putea ca, până la expirarea acestora, să maximizeze eforturile pentru stabilizarea activității comerciale din prezent, adică să prioritizeze situația datoriilor curente; în ceea ce privește datoriile acumulate în 2023-2024, recomandarea este să înceapă încă de pe acum negocieri informale cu creditorii, pentru a încadra toate aceste sume într-o viitoare procedură colectivă de redresare, care, planificată corect, se va putea prevedea drept cost în bugetele anilor următori”. precizează Radu Tudor.
Cel mai recent studiu al Observatorului European al Secetei, realizat în septembrie 2024, arată că Europa de Est este extrem de afectată de secetă, peste jumătate din suprafața României fiind catalogată drept critică. De altfel, puțin peste jumătate (56,63%) din suprafața țării noastre reprezintă teren agricol (13,5M ha), din care 12,59% (1.7M ha) este afectat de secetă privind culturile de primăvară în 2024, conform studiilor naționale care au stat la baza adoptării OUG 4/2024 și OUG 118/2024.