Păgubiți de stat, cu dreptatea în mână, și executați silit! Cazul societăţii Agronicula SRL din Parţa (Timiş) reprezintă un paradox juridic de o gravitate extremă: deşi proprietarii fermei deţin o sentinţă civilă definitivă (nr. 345/30.04.2024) care obligă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) să le recunoască dreptul de proprietate, instituţia refuză să execute hotărârea celei mai înalte instanțe de judecată din România.

Povestea dramatică a Cristinei şi a lui Alexandru Hubert, care conduc o fermă de familie ajunsă în dificultate din cauza erorilor comise de autorităţi, riscă să ducă la faliment nu doar afacerea lor, ci şi să le afecteze iremediabil viaţa personală. O viaţă dedicată pământului este acum strivită între două instituţii ale aceluiaşi minister – Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: în timp ce ADS refuză să corecteze o eroare de cadastru, AFIR execută silit familia pentru că nu a putut construi pe terenul blocat chiar de stat.

„Este un abuz total! MADR este obligat acum să ne plătească penalităţi de 1.000 de lei pe zi pentru neexecutarea sentinţei, dar preferă să risipească banii publici decât să emită documentul legal”, explică Alexandru Hubert.

Înfruntând birocraţia şi abuzurile statului

Incompetenţa administrativă a transformat un proiect european de 920.000 de euro dintr-o oportunitate de dezvoltare într-o condamnare la executare silită. Deşi Agronicula SRL a respectat toate procedurile legale, o eroare de cadastru sistematic a generat o suprapunere fictivă de proprietate cu statul, blocând autorizaţia de construire.

În loc să remedieze greşeala proprie, statul a transferat responsabilitatea asupra fermierilor:
● AFIR a reziliat contractul, ignorând faptul că blocajul a fost creat de Ministerul Agriculturii.
● ANAF a început executarea silită pentru returnarea fondurilor europene primite de la AFIR, deşi procesul este încă pe rol.
● Băncile au declarat scadenţa anticipată a creditelor, ignorând contextul abuziv creat de autorităţi.

Consecinţa? O investiţie menită să proceseze cerealele fermierilor din zonă a dus la pierderea finanţării, blocarea conturilor şi intrarea forţată în insolvenţă pentru a proteja ce a mai rămas din ferma de familie.

Rădăcinile: Drumul dificil al tranziţiei post-comuniste

Ferma familiei din localitatea Parţa a fost construită cu multă trudă şi sacrificii, reflectând realitatea multor exploataţii agricole dezvoltate după 1989. Inginerul agronom Niculăiţă Mihai (fost şef de fermă înainte de Revoluţie) şi soţia sa, Elena, au pus bazele acestei afaceri, adaptându-se unui mediu economic imprevizibil.

În anul 2002, au achiziţionat integral activele fermei de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS). A fost o tranzacţie finalizată în şase ani, dar marcată de nereguli administrative: activele prezentate iniţial nu se mai regăseau în documentaţia finală, deşi existau fizic, iar datoriile ascunse comunicate ulterior i-au obligat pe fermieri să plătească preţul fermei de câteva ori pentru a o salva. Până în 2007, ferma a reuşit să se stabilizeze, extinzându-se la 600 de hectare şi investind în utilaje moderne.

Speranţa europeană şi modernizarea (2017-2019)

În 2017, după o furtună devastatoare care a distrus infrastructura veche, familia Hubert a decis să reconstruiască o parte din fermă, cu fonduri europene prin Măsura 4.2 – din Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR 2020). Planul familiei Hubert era ambiţios: o fabrică de procesare a cerealelor proprii şi ale fermierilor din zonă în hrană pentru animale.

● Valoarea: Aproximativ 920.000 euro (50% fonduri nerambursabile).
● Aprobarea: Proiectul a fost declarat eligibil şi verificat de AFIR în 2019, toate actele şi procedurile fiind respectate riguros.
● Contractul de finanţare a fost semnat în 18 august 2018.
● Durata iniţială de execuţie a proiectului, în urma raportului de selecţie specializată, a fost de 36 de luni.
● Impact: „Investiţia urma să ne asigure un avantaj competitiv şi să dezvolte un sistem integrat în beneficiul comunităţii locale”, explică Alexandru Hubert.

2022: Eroarea de cadastru care a blocat totul

În 2022, în timpul implementării proiectului, a intervenit o problemă majoră. În cadrul cadastrului sistematic realizat la nivel local din fonduri publice, documentaţia depusă de autorităţi a fost, potrivit relatării fermierilor, greşit întocmită.

Deşi societatea deţinea acte de proprietate clare pentru terenul pe care urma să fie implementat proiectul, acte verificate anterior de către AFIR, în noua carte funciară a fost reînscris şi vechiul proprietar: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), reprezentat de Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Practic, terenul avea acum doi proprietari în acte (cel care a cumpărat ferma în 2007, prin contract de vânzare-cumpărare, adică Agronicula SRL, precum şi fostul proprietar, care a vândut ferma, respectiv Ministerul Agriculturii şi Agenţia Domeniilor Statului).

Consecinţa a fost paralizantă: Cum terenul figura cu doi proprietari suprapuşi (cumpărătorul şi vânzătorul – statul), Primăria Parţa a refuzat emiterea autorizaţiilor de construire, iar AFIR a suspendat derularea contractului, până la remedierea situaţiei. Timpul de implementare a proiectului a continuat însă să curgă, împotriva fermierilor.

Blocajul instituţional (2024): Procese câştigate, dar fără efect

Fermierii au deschis numeroase acţiuni în instanţă. În 2024, au obţinut o hotărâre definitivă la Curtea de Apel Timişoara, confirmată ulterior de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care atestă dreptul lor de proprietate. Cu legea în mână, familia Hubert s-a lovit de un zid: MADR refuză în continuare să emită documentele corecte.

Nici măcar aplicarea Articolului 906 CPC, care impune Ministerului Agriculturii (MADR) plata unor penalităţi de întârziere de 1.000 de lei pe zi către proprietarii fermei, nu a determinat instituţia să se conformeze.

„Este un abuz administrativ fără precedent, unde funcţionarii aleg să risipească banii publici pe penalităţi, în loc să repare o greşeală dovedită”, afirmă Alexandru Hubert.

Colapsul (2025-2026): Executați silit şi insolvenţă forţată

În loc să colaboreze pentru deblocarea situaţiei create de colegii din acelaşi minister, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a decis, la finalul anului 2024, rezilierea contractului, ignorând blocajul administrativ ca fiind motivul real al întârzierii.

● ANAF, în numele AFIR, a iniţiat executarea silită fulger pentru returnarea primei tranşe de bani plătită din fonduri europene către Agronicula SRL, în valoare de 185.000 lei, blocând conturile societăţii.
● Cu conturile societăţii blocate, familia Hubert nu a mai reuşit să plătească la timp ratele pentru creditele contractate în scopul de a cofinanţa investiţia.

● La începutul anului 2026, pentru a proteja activele firmei şi a încerca o ultimă reorganizare, familia Hubert a solicitat intrarea societăţii Agronicula SRL în procedură de insolvenţă.
● Băncile au declanşat scadenţa anticipată a tuturor creditelor (peste 3 milioane de lei, scadente, iniţial, în 2036).
● Executările silite din partea băncilor s-au extins agresiv asupra bunurilor personale ale administratorilor şi garanţilor (soţii Hubert, precum şi tatăl Cristinei Hubert), blocând, astfel, orice sursă de subzistenţă a familiei.

Datorii amplificate şi pierderi majore

Datoriile iniţiale către bănci, estimate la aproximativ 3 milioane de lei, au depăşit astăzi pragul de 6 milioane de lei ca urmare a penalităţilor, dobânzilor şi cheltuielilor aferente executării. În paralel, fermierul a pierdut investiţiile efectuate în cadrul proiectului european şi a fost constrâns să returneze fondurile obţinute, fără a avea posibilitatea de a finaliza proiectul, din cauze care nu au depins de acţiunile sale.

Drama individuală devine avertisment colectiv

Pe lângă experienţa personală, Alexandru Hubert subliniază necesitatea unor modificări legislative care să ofere protecţie beneficiarilor aflaţi în situaţii similare. El afirmă că ar trebui introduse mecanisme prin care executarea silită a cetăţenilor să nu fie declanşată automat atunci când o instituţie de stat comite o eroare.

În lipsa acestor garanţii, orice fermier riscă să devină vulnerabil într-un sistem care sancţionează rapid, dar corectează cu dificultate propriile greşeli, avertizează Alexandru Hubert.

De asemenea, combaterea legală a acestor abuzuri este foarte costisitoare, generând o muncă titanică şi cheltuieli care de multe ori nu pot fi susţinute de cel în cauză. Pentru anularea şi suspendarea executărilor silite pe persoana fizică este necesară plata unei cauţiuni până la judecarea cauzei, care poate să dureze luni sau chiar ani, timp în care toate veniturile persoanei sunt blocate.

Lipsa de reacţie a Ministerului Agriculturii

Alexandru Hubert, împreună cu reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Dialog şi Reprezentare a Fermierilor din Crişana şi Banat, în care este membru fondator, a prezentat situaţia punctual în faţa Ministrului Agriculturii, Florin Barbu, în luna februarie 2024 şi în luna martie 2026, însă tot fără vreun rezultat concret, până în prezent.

Fermierul este de părere că fără o reprezentare calificată în numele unei asociaţii sau al unei forme organizate în faţa tuturor autorităţilor nu se poate obţine un rezultat favorabil, chiar şi atunci când există temei legal. El consideră că măsurile aplicate de instanţă şi constrângerile legale au fost până acum prea permisive şi pot fi interpretate în diverse moduri de către reprezentanţii instituţiilor publice.

Îşi caută dreptatea la CEDO

Cazul familiei Hubert este nu doar o dramă individuală, ci şi un semnal de alarmă asupra modului în care disfuncţionalităţile administrative pot distruge iniţiative economice construite în ani de muncă, fără ca responsabilitatea să fie asumată de cei care au comis erori sau chiar abuzuri administrative.

În prezent, familia Hubert se pregăteşte să atace statul român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după ce Parchetul European a sesizat autorităţile naţionale dar acestea au tergiversat plângerile adresate de către familia Hubert, fără a începe cercetările.

SCURTĂ CRONOLOGIE A EVENIMENTELOR

● 2002 -2007: Părinţii Cristinei Hubert, administrator al Agronicula SRL, cumpără de la statul român o parte din acţiunile SC Agroindustriala Satim Şag SA, din judeţul Timiş, devenind astfel proprietarii Fermei 6 Parţa.

● 2010-2011 – Agronicula SRL implemetează cu succes primul proiect cu fonduri europene finanţat din fonduri europene gestionate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pentru modernizarea fermei şi achiziţia de utilaje agricole.

● 15.08.2018 – Este semnat al doilea contract de finanţare cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), nr. C0420C000021753700021, cu o valoare eligibilă totală de 4.290.478,50 lei (~921.000 euro), din care ajutor nerambursabil (50%): 2.145.239,25 lei, pentru finanţarea proiectului „Hală de depozitare cereale şi fabrică furaje concentrate cu clădire laborator, vestiar, grup sanitar, platforme betonate şi cântar”, depus la CRFIR – Timişoara, în sesiune de depunere de cereri de finanţare M4.2 – 01/17 din 10.07.2017.

● Terenul pe care va fi amplasată investiţia finanţată prin proiect este deţinut de solicitant – Agronicula SRL – în proprietate dovedită cu următoarele documente probatoare:

– Proiect privind divizarea SC Agroindustriala Satim Şag SA din 28.05.2007.
– Extras de Carte Funciară nr. 400189 Parţa, proprietar SC Agronicula SRL.
– Certificat de urbanism nr. 36 din 24.03.2017 (pagina 35 studiu de fezabilitate). În acelaşi registru, la pagina 61 se învederează detaliat amplasarea fiecărui teren deţinut, suprafaţă totală, categoria de folosinţă, valoarea contabilă în lei, respectiv regimul juridic arenda/proprietate.

● 2019 – Beneficiarul demarează procedurile de achiziţii pentru servicii de proiectare, consultanţă şi bunuri independente care sunt autorizate şi avizate de AFIR după o temeinică verificare în valoare de 367.693,93 RON.

● 12.11.2019 – AFIR efectuează plata pentru Tranşa 1, în valoare de 183.957,80 RON (50% – contribuţie publică nerambursabilă). Beneficiarul Agronicula SRL a suportat, din surse proprii (credite bancare), diferenţa de 50%, respectiv 183.957,80 RON + TVA.

● În 2020 şi 2021, din cauza pandemiei COVID şi a unor probleme de sănătate ale membrilor familiei, familia Hubert solicită prelungirea duratei de implementare a proiectului, aprobată de AFIR prin Actul Adiţional nr. 1, semnat în data de 28.06.2021, prin care este prelungită durata de execuţie a proiectului la 48 de luni, motivat corespunzător, conform contractului.

● 05.10.2022 – Agronicula semnează cu AFIR Actul Adiţional nr. 2, prelungind durata de execuţie a proiectului la 54 de luni (de la 36 de luni, iniţial).

● 2022 – În comuna Parţa (jud. Timiş) se desfăşoară lucrări de cadastru sistematic. Agenţia Domeniilor Statului (ADS) intervine şi expropriază nelegal dreptul de proprietate asupra terenurilor Fermei 6 Parţa (CC482, CC489, CC491), deşi acestea aparţineau Agronicula SRL în urma privatizării totale a SC Agroindustriala Satim Şag SA.

● Agronicula SRL contestă la OCPI, Primăria Parţa şi ADS înscrierile în noile cărţi funciare, în care proprietar al fermei a redevenit şi Ministerul Agriculturii, prin ADS.

● 26.01.2023 – Se semnează Actul Adiţional nr. 3, prelungind durata de implementare a proiectului la termenul maxim permis de 60 de luni (scadenţă august 2023). AFIR acceptă solicitările de prelungire a contractului şi ulterior suspendarea lui, motivul invocat fiind litigiul cu modificarea statutului juridic al terenului intervenit prin cadastrul sistematic şi înscrierea MADR – ADS ca proprietari în cartea funciară, fără acordul societăţii şi fără un document legal.

● 30.04.2024 – Curtea de Apel Timișoara dă câștig de cauză Agronicula SRL (Sentința civilă nr. 345), confirmând că statul a intabulat abuziv terenurile și obligând MADR să emită Certificatul de atestare a dreptului de proprietate pe numele SC Agronicula SRL, cu suprafața reală de teren deținută de Agronicula SRL.

● 20.12.2024 – AFIR constată nefinalizarea proiectului și solicită Agronicula SRL returnarea integrală a Tranșei 1 plătită pentru implementarea proiectului. Motivul invocat: Pot fi prelungite doar proiectele care sunt deja implementate în proporție de cel puțin 30%. Ori, în cazul Agronicula SRL, unde finanțarea din fonduri europene era pentru efectuarea unei construcții pe terenul confiscat abuziv de ADS și aflat în litigiu, gradul de implementare era de doar 8,57%, din cauză că proprietarul nu a putut obține autorizația de construire.

● 10.02.2025 – Sentința dată de Curtea de Apel Timișoara în favoarea Agronicula SRl este confirmată prin sentință definitivă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), însă nici o instituție nu corectează eroarea și nici AFIR nu face vreun efort în a solicita remedierea situației blocate de instituții aparținând aceluiași minister (MADR).