Fertilizarea de precizie în loc de „fertilizarea după ochi”. Consumul de azot poate fi redus chiar și la jumătate cu ajutorul dronelor!
Agricultura modernă se schimbă rapid, iar tehnologiile digitale devin tot mai importante în gestionarea fermelor. Dacă în trecut fertilizarea se făcea aproape exclusiv pe baza experienței fermierului și a observațiilor din teren, astăzi dronele, senzorii multispectrali și algoritmii de analiză pot indica exact unde plantele au nevoie de nutrienți și unde fertilizarea este inutilă.
Un studiu realizat de specialiștii de la institutul argentinian INTA Reconquista, citat de farmer.pl, arată că fertilizarea variabilă cu azot, bazată pe imagini colectate cu drone, poate reduce consumul de îngrășăminte chiar și cu peste 50%, fără pierderi semnificative de producție.
Rezultatele demonstrează că agricultura de precizie nu mai este doar o tehnologie experimentală, ci o soluție practică pentru reducerea costurilor și creșterea eficienței în ferme.
Dronele au identificat diferențele dintre plante
În cadrul experimentului, cercetătorii au analizat culturi de floarea-soarelui folosind drone echipate cu senzori multispectrali. Aceste echipamente permit observarea unor detalii care nu pot fi văzute cu ochiul liber.
Dronele au survolat terenurile agricole și au colectat imagini pe baza cărora au fost calculați mai mulți indicatori de vegetație, printre care NDVI, GNDVI și NDRE. Acești indici sunt utilizați pentru evaluarea vigorii plantelor, a cantității de biomasă și pentru identificarea eventualelor carențe de nutrienți.
Practic, analiza imaginilor a arătat că plantele nu se dezvoltau uniform pe întreaga suprafață a câmpului. Unele zone aveau culturi viguroase, cu necesar redus de azot, în timp ce alte suprafețe prezentau semne clare de stres și aveau nevoie de fertilizare suplimentară.
Această diferențiere este extrem de importantă, deoarece în agricultura convențională se aplică de cele mai multe ori aceeași doză de îngrășământ pe întreaga parcelă, indiferent de nevoile reale ale plantelor. Rezultatul este adesea o risipă de azot în anumite zone și o fertilizare insuficientă în altele.
Algoritmii au transformat imaginile în hărți de fertilizare
Datele colectate de dronă nu au fost utilizate direct în teren. Imaginile au fost analizate cu ajutorul unor algoritmi specializați, care au transformat diferențele observate în recomandări concrete de fertilizare.
Pe baza acestor informații au fost generate hărți digitale de aplicare variabilă a azotului. Astfel, utilajele de fertilizare au primit instrucțiuni precise privind cantitatea de îngrășământ care trebuia distribuită în fiecare zonă a parcelei.
În zonele unde plantele aveau deja o dezvoltare bună, dozele de azot au fost reduse considerabil. În schimb, acolo unde culturile erau mai slabe sau unde solul avea nevoie de susținere suplimentară, cantitatea de îngrășământ a fost crescută.
Specialiștii de la INTA Reconquista au explicat că algoritmul „traduce” practic culorile și diferențele vizibile în imaginile multispectrale în recomandări clare pentru fermieri. Această abordare permite o utilizare mult mai rațională a îngrășămintelor și elimină deciziile bazate exclusiv pe estimări vizuale.
Consum de azot redus fără pierderi de producție
Cea mai importantă concluzie a studiului a fost legată de eficiența utilizării azotului. Cercetătorii au comparat trei variante: fertilizarea clasică cu doză uniformă, fertilizarea variabilă și loturile fără fertilizare cu azot.
Rezultatele au arătat că, în cazul fertilizării variabile, cantitatea totală de azot utilizată a fost mult mai mică.
În unele variante, consumul de îngrășământ a fost redus chiar și cu peste 50% comparativ cu fertilizarea convențională.
Cu toate acestea, producțiile de floarea-soarelui au rămas competitive și nu au înregistrat scăderi importante. Practic, fermierii au reușit să obțină randamente similare folosind mult mai puțin îngrășământ.
Acest lucru înseamnă o eficiență mai mare a utilizării azotului, adică mai multă producție obținută pentru fiecare kilogram de nutrient aplicat. În contextul actual, în care prețurile îngrășămintelor sunt ridicate, iar marjele fermierilor sunt tot mai presate, o astfel de economie poate avea un impact financiar major.
Îngrășămintele la preț record și cerealele ieftine îi împing pe fermieri spre economii riscante: tot mai mulți reduc dozele de azot!
Beneficii pentru mediu și pentru fermieri
Reducerea cantității de azot folosite nu înseamnă doar costuri mai mici pentru fermieri. Fertilizarea precisă contribuie și la protejarea mediului.
Excesul de azot aplicat pe câmp poate ajunge în apele subterane sau poate fi pierdut în atmosferă sub formă de emisii de gaze cu efect de seră. Prin aplicarea diferențiată a îngrășămintelor, aceste pierderi pot fi reduse semnificativ.
În plus, agricultura de precizie devine tot mai importantă în contextul politicilor europene privind reducerea poluării și utilizarea mai eficientă a resurselor. Fermierii care adoptă astfel de tehnologii pot avea în viitor avantaje importante atât din punct de vedere economic, cât și în accesarea unor programe de sprijin.
Agricultura de precizie devine tot mai accesibilă
Tehnologiile utilizate în experimentul din Argentina nu mai sunt rezervate doar marilor exploatații agricole. În Europa și inclusiv în România și Polonia apar tot mai multe companii care oferă servicii de cartare cu drone și realizare de hărți pentru fertilizare variabilă.
Astfel, fermierii nu sunt obligați să investească imediat în drone sau în echipamente costisitoare. Ei pot apela la servicii externe pentru monitorizarea culturilor și pentru realizarea planurilor de fertilizare.
În următorii ani, specialiștii estimează că agricultura de precizie va deveni o practică standard, mai ales în culturile mari precum cerealele și plantele oleaginoase.
Creșterea prețurilor la îngrășăminte și presiunea pentru reducerea impactului asupra mediului vor accelera adoptarea acestor soluții.
Experimentul realizat de INTA Reconquista demonstrează clar că tehnologia poate transforma modul în care sunt gestionate culturile agricole. Dronele, analiza datelor și algoritmii inteligenți nu mai reprezintă doar concepte futuriste, ci instrumente concrete care îi ajută pe fermieri să producă mai eficient, cu costuri mai mici și cu un impact redus asupra mediului.
