La numai doi kilometri de graniţa cu Ungaria, Alexandru Vincze, fermier din localitatea Dorolţ, judeţul Satu Mare, a putut urmări direct transformările celor două pieţe agricole.

Dacă în urmă cu zece ani trecea frecvent frontiera pentru a cumpăra seminţe şi îngrăşăminte la preţuri mai mici, astăzi situaţia s-a schimbat. Produsele din România sunt, în multe cazuri, mai competitive, iar fermierii maghiari au devenit clienţi ai furnizorilor români.

Diferenţele de preţ sunt vizibile nu doar la inputurile agricole, ci şi în magazinele alimentare, unde autoturismele înmatriculate în Ungaria au devenit o prezenţă obişnuită în parcările din oraşul Satu Mare şi împrejurimile sale.

De la cumpărături în Ungaria la clienţi veniţi de peste graniţă

Pentru fermierii din zona de nord-vest a României, apropierea de Ungaria a însemnat multă vreme accesul la o piaţă de aprovizionare alternativă, uneori mai ieftină decât cea locală. Alexandru Vincze, care lucrează aproximativ 300 de hectare împreună cu cei doi fii ai săi, îşi aminteşte că, în urmă cu circa zece ani, diferenţele de preţ justificau deplasările peste graniţă pentru achiziţia unor inputuri agricole.

Spre exemplu, acesta îşi aminteşte că în acea perioadă achiziţiona din Ungaria seminţele pentru păioase, pe care le putea cumpăra cu 150-200 de lei mai ieftin pe sac. La fel se întâmpla şi în cazul îngrăşămintelor, unde diferenţele erau uneori surprinzătoare. Alexandru povesteşte că a cumpărat, prin intermediul unei firme maghiare, îngrăşăminte produse chiar la Azomureş, pe care le-a primit direct la fermă, la un preţ mult mai bun decât cel disponibil în România.

„A venit camionul de la Azomureş, mi l-au descărcat aici, acasă. Eu am plătit firmei ungureşti şi a fost mult mai ieftin decât la noi”, îşi aminteşte acesta. Era o situaţie care ilustra foarte bine diferenţele de preţ dintre cele două pieţe: un produs fabricat în România putea ajunge mai ieftin la un fermier român după ce trecea printr-un intermediar din Ungaria. Astăzi, asemenea exemple par să aparţină unei alte perioade.

Seminţele şi îngrăşămintele, mai ieftine pe piaţa românească

Avantajul comercial s-a mutat acum de partea României. Schimbarea se vede în mai multe categorii de produse. Potrivit lui Alexandru Vincze, un sac de seminţe poate costa în prezent cu aproximativ 200 de lei mai mult în ţara vecină decât pe piaţa românească.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte îngrăşămintele, fermierul sătmărean spune că a ajuns să aleagă produse din alte pieţe europene, atunci când acestea oferă un raport mai bun între preţ şi caracteristicile produsului. De exemplu, a cumpărat îngrăşăminte complexe din Polonia, pe care le-a găsit mai ieftine decât alternativele disponibile local. În schimb, pentru anumite produse de amendare a solului, precum nitrocalcarul, a identificat oferte mai avantajoase în Ungaria decât cele ale producătorilor români.

În cazul produselor de protecţia plantelor, diferenţele trebuie analizate de la un produs la altul. Vincze observă că unele erbicide ale marilor companii internaţionale s-au scumpit, în timp ce anumite produse fabricate local au rămas la niveluri de preţ mai accesibile. Pentru a reduce costurile, fermierul compară inclusiv substanţele active, nu doar mărcile comerciale.

Fermierii maghiari au început să cumpere din România

Cea mai vizibilă schimbare pentru Alexandru Vincze este însă faptul că fluxul comercial de peste graniţă s-a inversat. În prezent, fermierii maghiari din apropierea frontierei vin în România pentru a cumpăra inputuri agricole, în condiţiile în care găsesc aici preţuri mai avantajoase.

„Sunt cazuri în care fermieri din Ungaria vin şi cumpără de aici. Noi, fiind lângă graniţă, avem avantajul că putem face un drum de câţiva kilometri. Pentru cineva din Cluj nu cred că ar merita să meargă până în Ungaria pentru orice produs, dar pentru noi apropierea contează”, explică fermierul.

Un rol în această schimbare îl are şi evoluţia cursului valutar. Vincze observă că întărirea recentă a forintului a îmbunătăţit puterea de cumpărare a maghiarilor atunci când fac achiziţii în România. Cu cât moneda lor este mai puternică în raport cu leul, cu atât produsele româneşti devin mai accesibile pentru cumpărătorii din Ungaria.

Citeşte şi:
AGCO va folosi roboţi umanoizi într-una din fabricile sale

Prin urmare, avantajul zonei de frontieră nu este dat doar de preţurile practicate de furnizori, ci şi de evoluţia cursului de schimb. Pentru agricultorii care au posibilitatea să se aprovizioneze de pe ambele pieţe, toate aceste elemente intră în calculul economic al fiecărei achiziţii.

De la inputurile agricole la coşul de cumpărături

Inversarea rolurilor nu se limitează la piaţa agricolă. Alexandru Vincze spune că aceeaşi tendinţă poate fi observată şi în comerţul cu produse alimentare şi bunuri de consum. Dacă în urmă cu ani buni românii mergeau în Ungaria pentru cumpărături, astăzi parcările supermarketurilor din Satu Mare sunt frecvent populate de autoturisme înmatriculate în ţara vecină. Astfel, ceea ce în trecut era o practică obişnuită pentru locuitorii din zona românească a frontierei a devenit acum o rutină pentru o parte dintre consumatorii din ţara vecină.