După o pauză de doisprezece ani, cea mai importantă manifestare practică a cercetării științifice și aplicării tehnologice, dedicată culturii cartofului din România, Simpozionul Național „Ziua Verde a Cartofului”, ediția a XXXIX-a, a revenit în județul Neamț, în perioada 4-6 iulie 2016.
Tema principală a simpozionului a fost „Experiența județului Neamț în controlul bolilor și al dăunătorilor de carantină la cultura cartofului (soiuri și secvențe tehnologice performante)”.
În prima parte a zilei, în Sala Mare a Consiliului Județean Neamț, au avut loc deschiderea oficială și dezbaterile asupra stării actuale și asupra perspectivei cartofului în România, la care au participat peste trei sute de fermieri, reprezentanți ai firmelor de inputuri din țară și din străinătate, precum și cercetători, academicieni, reprezentanți ai MADR, oficialități județene. Partea a doua a evenimentului a inclus vizite în câmpurile experimentale ale fermei de familie a S.C. Business Agro Consulting SRL – Girov, condusă de Vasile Pop-Silaghi (președintele Asociației Cultivatorilor de Cartofi „Matei Berindei” – Moldova) și de Nicoleta Pop, precum și la loturile demonstrative organizate la Zănești, sub coordonarea inginerului Vasile Iacob, director tehnic al TCE 3 Brazi SRL Neamț. Ulterior, la firma T&S Impex SRL, situată tot în comuna Zănești și administrată de George Tărâță, a fost vizitată o linie de spălare, depelare, tăiere, ambalare, vidare french-fries și baby-potatoes.
Situația dezastruoasă a cartofului pentru sămânță – marele ”of” al cultivatorilor
S-a ajuns ca în România să existe numai câteva sute de hectare cultivate cu cartof pentru sămânță, deși ar trebui să existe câteva zeci de mii, dacă avem în vedere necesarul pentru asigurarea consumului de cartof din țara noastră. Anual, România consumă aproximativ 3 milioane de tone de cartof însă, din păcate, în proporție covârșitoare din importuri, nu dintre cele mai calitative, respectiv pentru consumul uman adesea este importată fracția mare, așa-numitul ”cartof furajer” – spun reprezentanții sectorului. Este adevărat că România produce aproximativ 4 milioane de tone de cartof anual, deci peste consumul național, dar, iarăși din păcate, această producție se pierde tot din cauza unei piețe alterate de aceleași importuri ”gri”, după cum le numește președintele FNCR, Gheorghe Boțoman. ”O producție normală de cartof este de minim 40 tone/ha. De fapt, aceasta este media de producție din UE. În România, media este de maximum 15 tone/ha. Această producție mică este din cauza lipsei materialului de plantat de calitate și din cauza unei piețe dezastruoase. Marele of al producătorului este cartoful pentru sămânță. Semnalele de alarmă le-am tras și continuăm să le facem publice. Noi acționăm pașnic. Nu mergem în București cu camioanele și nu aruncăm cu cartof în fața nimănui, ci vrem să dăm un mesaj pertinent în fața oficialităților. De cele mai multe ori am primit răspunsuri coerente și am fost ajutați. Sperăm să reușim și de această dată”, sublinia Gheorghe Boțoman.
Peste 150 de soiuri în loturile demo, doar unul românesc
Câmpurile demonstrative de la ferma Vălenii Doamnei din Girov au arătat diversitatea tehnologică a celor mai performante produse de protecție și de fertilizare a cartofului, secvențe biologice de stimulare și rezistență la boli, precum și potențialul de producție al soiurilor prezentate, însă nu soiuri cu proveniență autohtonă, ci olandeze. ”Din fericire, la toamnă vom avea și noi patru soiuri de mare valoare, din care o să putem oferi și producătorilor din zona Moldovei. Vorbim despre cartof pentru sămânță certificat. Dar acum tot ceea ce prezentăm este achiziționat de la Agrico Olanda. Pe baza acestor soiuri, fermierii au putut să analizeze și să compare variantele tehnologice implementate cu ajutorul celor peste 30 de firme de inputuri prezente la eveniment, care au furnizat diverse produse de protecție și dezvoltare a plantelor pentru loturile demonstrative. De asemenea, sunt expuse și mașini și utilaje agricole, soluții de depozitare, ambalare, depozitare, pe partea de logistică-informatică. Așadar, o desfășurare de forțe record pentru acest simpozion”, arăta Vasile Pop-Silaghi.
În câmpurile demonstrative de la TCE 3 Brazi SRL au fost prezentate 96 de soiuri de cartof de la firme precum Agrico, Bacs Gazda, Europlant, HZPC, Norica și Solana, un singur soi fiind autohton, de la INCDCSZ Brașov. ”Am urmărit atent și soiul românesc și să știți că este concurent celor străine. De altfel, dintre cele 96 de soiuri, aproximativ 15-20 sunt de mare productivitate și merită să fie luate în cultură. Noi, chiar dacă am redus mult suprafața față de anii ’90, respectiv anul acesta 60 ha față de peste 200 ha, ne propunem o revenire la cartof. Aceasta și pentru că în vecinătate avem mica unitate de valorificare condusă de dl George Tărâță, iar dacă lucrurile vor continua să evolueze înspre bine pe piața cartofului, vom avea și noi curaj să plantăm mai mult decât necesarul pentru plata arendei, așa cum facem acum, fiindcă oamenii vor ca plată a arendei nu numai grâu și bani, ci și produse precum cartofi, ulei, zahăr ș.a.m.d.
Ca tehnologie, anul acesta am plantat mai devreme, în jur de 4 aprilie, și a evoluat foarte bine, chiar dacă a fost ceva mai solicitantă întreținerea culturii, din cauza ploilor și a gradienților de temperatură zi/noapte. Știm bine, cartoful are o perioadă de vegetație cuprinsă între 90 și 120 zile, iar în acest an data de 1 august înseamnă startul acțiunii de distrugere a vrejilor; în jur de 20 august începem recoltatul”, explica Vasile Iacob.
Suprafețele cu cartof din statisticile românești sunt exagerate
Dacă cineva se întreabă ce suprafețe cu cartof există în anul 2016 în România, nu se știe cât de real ar fi răspunsul pe care l-ar afla, deoarece statisticile oficiale arată date cumva contestate de către organizațiile profesionale din domeniu. ”Din păcate, raportările Ministerului Agriculturii nu sunt chiar fidele realității, ca să nu spunem direct faptul că sunt false. Ponderea suprafețelor cu cartof, în România, se află în micile gospodării. Or, raportările privitoare la măsurarea acestor suprafețe sunt făcute destul de subiectiv. Concludent este faptul că la APIA sunt înscrise puțin mai mult de 33 mii de hectare, dintre cele 200 mii de hectare pe care anual le raportează MADR. Pe cele 33 mii de hectare, pe care se produce cât de cât performant, se obține o producție medie de aproximativ 20-22 tone cartof/ha, față de media națională de aproximativ 14-15 tone/ha.. Din fericire, tot dintre cele 33 mii de hectare, pe aproximativ cinci mii se produce în cantități și la calități comparabile cu performanțele țărilor importante din această piață”, menționa Vasile Pop-Silaghi.
Evenimentul, care în acest an a avut și participare internațională, a fost organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, Federația Națională „Cartoful” din România (FNCR) și, gazda manifestărilor, Asociația Cultivatorilor de Cartofi „Matei Berindei” – Moldova.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
UN PLAFON DE PRODUCȚIE STABILIT DUPĂ URECHE
Cum una dintre cele mai importante probleme expuse la „Ziua Verde a Cartofului” a fost aceea a susținerii sectorului, pornind cu subvenționarea obținerii de material de plantat, trebuie observat faptul că mulți dintre cultivatorii de cartof pentru sămânță nu au putut beneficia de plata sprijinului cuplat de 950 euro/ha, deoarece nu au reușit să realizeze plafonul de producție minim de 20.2000 kg/ha. Aceștia consideră că nivelul stabilit este exagerat de mare, în raport chiar cu știința domeniului. ”Ca să se poată cultiva în condiții optime, un hectar de cartof pentru sămânță are nevoie de o investiție de aproximativ 6-7 mii de euro. Vă dați seama că fermierul nu își poate recupera din această sumă fără un sprijin. Dacă vrem să producem în România cartof pentru sămânță, trebuie neapărat să fim ajutați financiar, fie și prin sprijin cuplat. Producția de peste 20 de tone/ha este imposibil de realizat la sămânță. La cartoful pentru sămânță, cine cunoaște tehnologia, e de-acord că vrejii trebuie distruși în luna iulie, pentru ca virozele să nu se transloce din aparatul foliar în tubercul. Dincolo de detaliile științifice, pe linia altor investiții, să nu uităm de nevoia de depozite frigorifice, fiindcă știm că în luna iulie sunt temperaturi de 30-35 de grade Celsius, este nevoie de laboratoare pentru testare, ș.a.m.d. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar cred că plafonul de 20.200 kg/ha a fost stabilit după ureche”, declara Gheorghe Boțoman.
Fermierii vor un nivel de producție minim de 12 tone/ha
Cu prilejul evenimentului „Arena Culturilor Vegetale”, desfășurat la ferma din Războieni – Iași a SC Agricola Tg Frumos, în organizarea AB PLUS Events Iași (detalii în pag. 40), i-am solicitat ministrului Agriculturii Achim Irimescu un răspuns pe tema viitorului nivel de producție care va condiționa sprijinul cuplat la cartof.
Condiția impusă cultivatorilor de cartof pentru sămânță, pentru a beneficia de sprijinul cuplat, de a atinge plafonul minim de producție de 20.200 tone/ha a fost o eroare, iar decizia greșită va fi reparată în anul 2017, a anunțat la Iași Achim Irimescu. ”În privința nivelului producției de cartof pentru sămânță pentru 2015-2016, a fost o decizie greșită. N-am înțeles cum s-a întâmplat. Au ajuns și la mine producătorii de cartof pentru sămânță și s-au plâns pe bună dreptate că pierd sprijinul cuplat din cauza nivelului de producție stabilit. Ei spuneau că ar trebui coborât plafonul undeva la 12 tone/ha. Din anul 2017 corectăm greșeala fiindcă România pierde bani”, preciza oficialul.
CE ALEGEM SĂ FIM: STAT FURNIZOR DE SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ SAU IMPORTATOR DE GUNOAIE?
Prezent la evenimentul de la Neamț, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, titular al disciplinei de Fitotehnie-Plante Tehnice la USAMVB din Timișoara, de aproximativ 40 de ani predându-le studenților inclusiv noțiuni legate de cultura cartofului, atrăgea atenția că de mulți ani cartoful este abordat prea simplu, fiind privit doar din perspectiva acelui aliment prăjit și nu din perspectiva industriei deosebit de profitabile pe care o poate genera. Pe de altă parte, a subliniat că una dintre cauzele degradării continue a sectorului cartofului românesc ar fi legile fondului funciar, care au creat haos asupra obiectului muncii fermierilor, cumulat cu decăderea sectorului de producere a materialului de plantat și, nu în ultimul rând, cu o piață românească invadată de importuri necalitative. ”Trăim drama țărilor care nu își pot gestiona singure resursele alimentare, deși au acest potențial. România este furnizoare de securitate alimentară, dar nu așa cum ar putea și cum ar trebui. Uitați-vă și aici, câte dintre firmele furnizoare de inputuri, inclusiv de material de plantat, sunt românești? Dacă unul dintre acești străini zice, de mâine sau de poimâne, «Stop!» și nu mai furnizează nimic în România, ce facem? Spun așa fiindcă noi putem renaște și asta trebuie să facem. Cum? De exemplu, având mai multă grijă la ceea ce importăm. Dacă nu avem grijă, o să fim în continuare importatori de gunoaie. Cartoful acela mare și importat, pe care alege să îl cumpere consumatorul neavizat, este de fapt din clasele II sau III, care trebuie să meargă spre furaj sau spre industrializare, nicidecum pe masa românului. Problema alimentară, indiferent de tipul de proprietate, trebuie să rămână la comanda statului român, iar statul trebuie să încurajeze și prin susținere materială producția autohtonă. În cazul de față, prioritar este cartoful pentru sămânță”, sublinia Valeriu Tabără.
Articol publicat in Revista Ferma nr. 13 (174 – 1-15 august 2016)
