De asemenea, îngrijirea semănăturilor trebuie să fie una dintre preocupările fermierilor. Fertilizările faziale ale cerealelor păioase, în special cu produse pe bază de azot, trebuie grabnic efectuate, începând cu grâul, aşa cum recomandă specialiştii. Alte lucrări avute în atenţie urmăresc tăvălugirea culturilor care au fost afectate de fenomenul de “descălţare” şi grăparea, după caz. În funcţie de evoluţia temperaturii solului, se trece la încorporarea seminţelor sub brazdă la culturile din prima epocă de semănat.
Toate aceste lucrări ale campaniei agricole de primăvară presupun o bună organizare a întregii activităţi în câmp, starea tehnică perfectă a maşinilor şi utilajelor, dublate de priceperea agronomilor şi de capacitatea la efort a mecanizatorilor.

TIMIŞ
Campania de primăvară a început din… februarie!

Fermierul Corneliu Gombos, din comuna timişeană Variaş, a început campania agricolă de primăvară din… luna februarie! Întrucât vremea a fost deosebit de bună, a organizat fertilizarea corectivă la grâu cu uree în cantitate de 100 kg/ha. La jumătatea acestei luni va efectua încă o hrănire a plantelor cu aceeaşi doză de uree, iar ultima fracţie de substanţă azotoasă o va păstra pentru fenofazele de mai târziu.
Cultivatorul a fost nevoit să renunţe în mare parte la cultura de rapiţă de toamnă, înfiinţată pe 110 ha, deoarece nu răsărise din lipsa apei. Aşa că a întors o parcelă de 35 ha, iar acum va proceda la fel pe vreo 55 ha, ce vor fi reînsămânţate cu rapiţă de primăvară. Astfel, Corneliu Gombos a rămas cu doar 15 ha amplasate pe o solă care a oferit condiţiile de vegetaţie corespunzătoare, pe care a aplicat un tratament împotriva gărgăriţei tulpinilor de rapiţă (Ceutorhynchus napi).

„Am intrat cu stângul într-un an agricol slab!”
„Suntem la nivelarea terenului arat din toamnă pentru a pregăti semănăturile de sezon. Am cultivat grâu pe o suprafaţă de 265 de hectare şi abia acuma a ieşit afară din sol. Pentru culturile de primăvară pregătim 280 ha, din care 60 pentru floarea-soarelui şi restul pentru porumb, precum şi ceva soia. Ca şi în sezoanele trecute, cultivăm hibrizii de floare P64LE99 şi P64LE25 de la Pioneer şi genetică timpurie Dekalb pentru porumb”, a explicat fermierul timişean.
Corneliu Gombos lucrează 525 de hectare în zona Variaş, mare parte preluate cu contract de arendă. În fermă dispune de dotarea tehnică necesară şi are suficientă experienţă acumulată în campaniile agricole.
Anul trecut a făcut producţii excelente: peste 12.000 kg/ha la porumb, 7.500 kg/ha la grâu, 3.800 kg/ha la floarea-soarelui, cam tot atât la rapiţă şi aproape de 3.900 kg/ha la soia. Pentru fermier, preţurile de valorificare „au fost fantastic de bune!”. „2018 a fost şi un an bun pentru soia. Nu am avut multă. Şi anul acesta voi semăna încă vreo 20 ha, însă riscu-i mare că nu poţi asigura apa necesară creşterii şi dezvoltării plantelor”, a susţinut fermierul.
Corneliu Gombos consideră că „anul agricol va fi slab, din moment ce a început cu stângul!”

BUZĂU
Mazărea – extremă urgenţă!

Aproape de Râmnicu Sărat, inginerul Ştefan Ginerică terminase de semănat mazărea. Avea terenul arat din toamnă şi odihnit peste iarnă. A urcat pe tractor şi cu un disc prevăzut cu tăvălug şi a pregătit ca la carte o solă de 15 hectare. O singură zi i-a fost suficientă ca să încheie semănatul. Avusese cumpărată sămânţă certificată de la un fermier, producător de renume din zonă. „Şi ca lucrurile să meargă şnur, a venit şi o ploicică de vreo 4 litri/mp. Fusesem avertizat că vor fi precipitaţii şi am grăbit semănatul mazării şi acum mă declar mulţumit”, a precizat cultivatorul buzoian. În câteva zile urma să intre la fertilizarea cu azot a cerealelor păioase de toamnă. „Grâul şi orzul au ieşit de sub brazdă în proporţie de 70 la sută, urmează să fertilizăm cu 200 kg/ha de azot în jurul datei de 15 martie, iar la sfârşitul lunii aprilie vom completa cu alte cantităţi de îngrăşăminte azotoase”, ne-a declarat Ştefan Ginerică.

ILFOV
Rapiţa, o cultură aproape… inexistentă!
„La noi, în judeţul Ilfov, rapiţa este o cultură ca şi… inexistentă în multe ferme! Cooperatorii noştri au semănat în toamnă o suprafaţă de aproximativ 3.000 de hectare, dar pe mai mult de jumătate cultura a fost întoarsă, pentru că nu a răsărit din brazdă din cauza lipsei de precipitaţii. O parte a fost reînsămânţată din toamnă, o parte a fost întoarsă în aceste zile. Dar acolo unde au fost condiţii cât de cât normale şi a răsărit, se prezintă satisfăcător şi deja au apărut dăunătorii, în special Ceutorhynchus. Aşa că fermierii au plasat capcanele pentru captarea insectelor dăunătoare în vederea efectuării tratamentelor de combatere”, ne-a declarat inginerul Ioana Caragea, administrator al Cooperativei Agricole Agri Sud – Ilfov.

Grâul e răsărit ca în luna… noiembrie! 

„La cerealele păioase de toamnă, starea de vegetaţie este întârziată, parcă acum am fi în luna… noiembrie, după cum arată câmpurile noastre, dar avem speranţe, pentru că grâul şi orzul au capacitatea de a recupera în timp dezvoltarea vegetativă. Faptul a trecut de perioada de vernalizare din timpul iernii este un lucru bun, dar nu sunt atâţia fraţi pe cât ne-am fi dorit la cultura de grâu. Consider că dacă îi acordăm suficientă atenţie şi folosim toată gama de lucrări tehnologice şi Dumnezeu ne ajută să ne dea şi puţină ploaie, poate că reuşim să ajungem cât de cât la producţia anului trecut”, a susţinut administratorul Cooperativei ilfovene.
Potrivit acestuia, se află în curs de desfăşurare lucrarea de fertilizare a cerealelor păioase cu îngrăşăminte chimice azotoase.

Semănatul florii şi porumbului, aproape de start!
„Membrii Cooperativei au semănat circa 1.000 ha de mazăre. Planta e o tradiţie în zonă; cu ani în urmă se cultiva la un nivel mult mai ridicat. Este o cultură atrăgătoare, o leguminoasă care fixează azotul în sol şi are un preţ acceptabil de valorificare. Totodată, se fac pregătiri intense pentru pregătirea însămânţărilor de primăvară, cu deosebire a florii-soarelui şi porumbului. Suntem încântaţi că s-a dat din nou derogare de la UE pentru tratamentul seminţelor şi nădăjduim să scăpăm de problema dăunătorilor. La ora asta suntem sub capacitatea de câmp, solul nu are suficientă apă, dar sperăm că se va echilibra situaţia odată cu declanşarea frontului ploilor de primăvară ”, a susţinut Ioana Caragea.
Membrii Cooperativei Agricole Agri Sud din judeţul Ilfov lucrează împreună o suprafaţă totală de teren de 15.000 de hectare, din care o treime a fost semănată cu cereale păioase, 3.000 ha reprezintă rapiţa, 1.000 ha mazărea, iar restul de circa 6.000 hectare vor fi însămânţate, în principal, cu floarea-soarelui şi porumb.

Corneliu Gombos: ”Anul va fi slab. Am întors rapiţa, grâul nu a parcurs perioada de înfrăţire şi nu are densitate, iar dacă o fi primăvară secetoasă şi răcoroasă, o să rămână mic, la fel ca şi producţiile. Rezerva de apă din sol este insuficientă pentru culturile de primăvară, pentru că din septembrie şi până acum au căzut doar 110 l/mp de apă. Dacă vara va fi secetoasă şi dogoritoare, mare necaz va fi pentru agricultori! Nu sunt prea optimist”.

ÎN PLINĂ ACTIVITATE DE REVIZUIRE A UTILAJELOR
La începutul primăverii, fermierul Ştefan Ginerică se găsea în campania de revizii şi reparaţii. Pregătea, împreună cu inginerul Nicolae Ion şi mecanicul Dorinel Turturică, ajutaţi de Cristian, fiul cel mare al lui Ştefan Ginerică, utilajele care vor intra la pregătirea şi însămânţarea culturilor de sezon. „Nu avem de făcut reparaţii serioase, maşinile sunt noi, doar facem schimbul de ulei, înlocuirea filtrelor şi verificăm rulmenţii şi organele active la utilajele de prelucrat solul. Îmi pun mari speranţe în culturile de floare şi de porumb, care în ultimii ani mi-au dat producţii medii de 4.300 kg/ha şi de peste 9.000 kg/ha”, ne-a declarat, plin încredere, Ştefan Ginerică.

BRĂILA: SEMĂNĂTORILE AU FRONT DE LUCRU ŞI AŞTEAPTĂ STARTUL
În sudul judeţului Brăila, în comuna Dudeşti, Ion Strâmbeanu lucrează cu spor aproape 300 ha de teren neamenajat la irigat. În toamna trecută a semănat grâu pe 80 ha. Cultura a intrat în iarnă cu probleme de răsărire şi de densitate, iar acum, în prima jumătate a lunii martie, plantele au circa 5 cm înălţime. „Am fertilizat fazial cu 200 kg/ha de îngrăşăminte azotoase, dar mă aştept să obţin o recoltă ceva mai mică decât anul trecut. Rapiţă nu am pus, că nu am vrut să muncesc şi să cheltui bani degeaba. Voi semăna în curând floarea-soarelui, porumb şi soia. Dar sunt şi un înrăit cultivator de pepeni verzi şi galbeni, am deja pregătite 10 hectare pentru producţia acestui an. Sper să fac ca şi anul trecut peste 60 tone la hectar şi să prind la piaţă un preţ bun cu marfă timpurie”, ne-a declarat Ion Strâmbeanu.
Cultivatorul a reuşit să termine ogoarele încă din toamnă. La început de martie a trimis la pregătirea patului germinativ utilajele conduse de cei doi destoinici mecanizatori, pe Costel Caragaţă şi Georgică Toma. Vremea bună de lucru pare să ţină cu oamenii harnici.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 5/232 (ediţia 15-31 martie 2019)