Deşi producţile realizate au fost deosebit de bune, Vald Romanescu a realizat un venit mai mic pe hectar comparativ cu anii anteriori. Anul agricol trecut „din punct de vedere al recoltelor a fost unul dintre cei mai buni de când fac agricultură, dar vă spun sincer, că am realizat un venit mai mic pe hectare decât în anul anterior. De ce… din cauza prețelor. Atunci când există producție, prețurile sunt mai mici” ne-a spus cu amărăcine Vlad Romanescu, fermier din Botoşani.

Într-un an agricol bun (normal), majoritatea fermierilor au recolte bune, producţiile sunt mari şi preţurile sunt mici. Spre exemplu, Vlad Romanescu a facturat anul acesta grâul cu 780 lei/tonă. „Eu n-am mai facturat 780 lei/tonă din 2019, iar inputurile s-au dublat. Producţia bună realizată nu m-a avantajat cu absolut nimic. Cel puțin la grâu a fost un an fenomenal, am realizat o producţie medie de 9.800 kg/ha, pe 230 de hectare, dar degeaba…”

Vlad Romanescu lucrează cca. 400 de hectare şi cultivă porumb, grâu, floarea soarelui, rapiţă şi soia, în cel mai nordic punct al României „unde se agaţă harta în cui”, la graniţa cu Moldova şi Ucraina, în localitatea Păltiniș, județul Botoșani.

Porumbul este 80% pe câmp

Datorită precipitaţiilor abundente din ultimele săptămâni, Vlad Romaneascu nu poate să recolteze porumbul. „Dacă aș recolta în acest moment porumbul, eu nu aș ieși cu prețul de producție. La porumbul boabe umiditatea este în jurul 25% plus/minus, iar preţul este de maxim 780-790 lei/tonă. Uscarea de la 25% până la STAS mă costă cca. 250 lei/tonă. Nu deţin uscător, dar nici dacă aj avea nu aș putea să fac asta…” ne spune îngrijorat fermierul.

De la „Drept” la Agricultură

Adept al tehnologiilor moderne, robotizare și inteligență artificială, Vlad Romanescu este absolvent al Facultăţii de drept şi atunci cand s-a apucat de agricultură „nu știa de ce se ară”.

După experienţa primului an de lucru în agricultură, tânărul fermier a renunțat la plug. „Toți colegii fermieri din zonă îmi spuneau că nu-i ok ceea ce fac… iar după doi ani de zile au început să-mi ceară consultanță” ne-a declarat Vlad Romanescu.

„Am avut o evoluție și o deschidere către nou. Am o vorbă care poate nu-i universal valabilă: este mai bine că n-am fost stricat într-o facultate de profil”, a spus fermierul referindu-se la cei care merg pe căi bătătorite şi cărora le este greu să iasă din rutină.

Vlad Romanescu: „trebuie să încercăm să găsim noi soluții”

Tânărul agricultor încercă „să convingă diversi fermieri” şi dă consultanță. „Este foarte greu să-i scoţi pe fermieri din zona de confort și după ce anul de an, spre exemplu, au făcut o lucrare de arătură”.

Pentru că majoritatea fermierilor s-au specializat pe culturile clasice (grâu, rapiţă, porumb şi floarea soarelui), tânărul fermier consideră că „trebuie să încercăm să găsim noi soluții” pentru a creşte rentabilitatea fermei. „Anul acesta o să încerc şi legumicultură, mă gândesc să înfiinţez un hectar de ardei gras” ne-a spus Vlad Romanescu. „Cel puțin din calcule și din tot ce am văzut până acum, dintr-un hectar de legumicultură poți să faci profitul echivalent a 10-15 hectare de cultură mare, cel puțin ca și eficiență”.

Cea mai mare provocare este să păstrăm apa în sol

Nu toţi fermierii au acces la irigaţii, cel puţin nu în condiţiile actuale de la noi din ţară. Prin urmare „trebuie să căutăm soluții să păstrăm cât mai mult apa în sol și să-i oferim unei plante un pat germinativ mult mai profund, în adâncime” consideră Vlad Romanescu.

„Cea mai mare provocare este cum să păstrăm apa în sol. Pentru mine personal arătura nu este o soluție de viitor pentru că nu mai putem păstra apa în sol”, spune Vlad Romanescu.

Mobilizarea solului prin arătură până la o adâncime de cca. 35 cm poate conduce la pierderea unui volum uriaş de apă, precum şi la crearea harpanului, un strat impermeabil pentru apă şi impenetrabil pentru rădăcinile plantelor.

Sacrificator şi lucrări minime ale solului

În timp ce toată lumea se plânge de secetă, Vlad Romanescu a reușit să distrugă harpanul „prin lucrări de scarificare şi printr-o lucrare minimă a solului”. Acum, de exemplu, la culturile de toamnă, fermierul nu foloseşte scarificatorul, pentru a nu risca să scoată apa din sol. „Folosim scarificatorul în toamnă pentru a acumula apa necesară pentru culturile de primăvară”, ne-a spus fermierul. „Încercăm toate lucrările și intervenții pe care le facem să ținem apa în sol, să închidem solul. Spre exemplu tăvălugul, din punctul meu de vedere, închide structura solului și nu mai lasă să evaporeze apa din sol atât de ușor”.

Fermierul dispune de un parc de utilaje convenționale pe care încearcă să le folosească pentru lucrări minime. „Din 2017 am renunțat la plug şi utilizez scarificatoru într-un asolament bine stabilit, pe cât se poate o singură dată, maxim de două ori, într-un ciclu de 5 ani”, ne-a precizat Vlad Romanescu.

Asolamentul în fermă este porumb, grâu, rapiță, grâu. „La culturile de toamnă folosesc doar un disc pentru dezmiriștire și pentru a uniformiza resturile vegetale. La culturile de primăvară, vin cu un scarificator”, spune fermierul. Desigur, lucrările efectuate depind de zonă și de terenuri.

Vlad Romanescu: „evoluăm şi cred că avem de învățat mereu”

În toamna aceasta, pentru prima dată fermierul a semănat rapiță în sistem „no-till”, de fapt „strip-till” pentru că a folosit semănătoarea Horsch Focus care prelucrează rândul „în bandă” înainte de semănat și, după cum se vede și in imaginea de mai jos, cultura are o evoluție bună.

„Suntem într-o continuă schimbare” apreciază fermierul. În plus, „plantele sunt mult mai adaptive la tot ceea ce înseamnă climatul și nu mai ține de manual ce se întâmplă în teren. Contează experiența şi mai ales adâncimea de semănat”. Spre exemplu, în primăvară, fermierul a semănat floarea soarelui la 7 centimetri adâncime, pentru a o proteja de un eventual îngheţ târziu. „Într-adevăr, floarea soarelui a răsărit după 25 de zile, dar cultura a evoluat fără probleme”, ne-a spus fermierul.

Viitorul agriculturii este digitalizarea

„Văd viitorul agriculturii (şi nu numai, n.r.) în digitalizare totală. Cred și vreau să cred despre mine că am o fermă digitalizată undeva aproximativ la 70-80%”, ne-a spus Vlad Romanescu, tânăr fermier şi unul dintre primii piloţi de drone agricole din ţară. Pe Vlad Romanescu l-am întâlnit la Agritechnica 2025, la standurile cu drone, unde altundeva… Mai multe despre utilizarea dronelor în ferma lui Vald Romanescu şi viitorul acestora în agricultură veţi citi în revista Ferma din ianuarie 2026.

Citeşte şi: Când și cum aplici azotul dacă ai semănat grâu mai târziu?