Viţa de vie creşte şi se dezvoltă armonios când factorii climatici sunt optimi.
Controlul deficienţelor nutriţionale
Din cauza umidităţii excesive din luna mai, în unele plantaţii au apărut dereglări de nutriţie, determinate, în general, de levigarea rapidă a macroelementelor din sol sau de inhibarea absorbţiei în rădăcini a acestor nutrienţi ca urmare a relaţiei de antagonism care există între macro şi microelemente. Aceste dereglări nu trebuie neglijate, pentru că lipsa lor se reflectă în cantitatea şi/sau calitatea producţiei.
Dacă în plantaţii astfel de deficienţe nutriţionale se manifestă în masă, este recomandată aplicarea unei fertilizări foliare NPK + microelemente. Raportul dintre NPK se stabileşte în funcţie de starea de vegetaţie a butucilor: dacă aceştia sunt slab dezvoltaţi se foloseşte raportul de 1-4-1, iar dacă lăstarii şi aparatul foliar sunt bine dezvoltaţi se va folosi un produs cu raportul NPK 0-1-1; 0-2-2; 0-2-1; 0-1-2 etc.).
Fertilizarea foiliară se aplică în momentul creşterii boabelor şi înainte de pârga strugurilor.
Atenţie! Tratamentul cu fertilizanţi foliari se face doar dimineaţa, când temperatura nu urcă mai mult de 18-20 °C.
Frigul şi umiditatea excesivă au afectat înfloritul
De asemenea, vremea capricioasă a influenţat negativ şi înfloritul viţei de vie. Timpul rece din luna mai şi umiditatea atmosferică ridicată din această perioadă au determinat o înflorire neuniformă şi închisă, procesele de polenizare, fecundare şi legare a boabelor fiind afectate, aspecte ce se vor reflecta în cantitatea, dar mai ales în calitatea producţiei de struguri. Cele mai afectate vor fi soiurile pentru struguri de masă. Pentru un aspect comercial bun, la strugurii de masă se vor aplica o serie de lucrări precum cizelarea sau toaletarea acestora.
Boli fiziologice provocate de secetă
La polul opus, seceta excesivă instalată începând cu luna iunie influenţează negativ dezvoltarea viţei de vie.
Insolaţia excesivă din zilele caniculare (iulie) poate conduce la apariţia unor boli fiziologice precum ,,arsura soarelui pe struguri”. Această fiziopatie întrerupe maturarea strugurilor, rezultând pierdiri de randament şi de calitate. Boala se poate confunda cu o arsură a strugurilor cauzată de substanţele fitosanitare.
Zilele toride şi secetoase vor accelera fenofaza de maturare (maturare forţată), determinând fenomenul de ofilire a strugurilor, uscarea parţială sau totală a frunzelor şi căderea acestora pe rând. Pe fondul secetei excesive, producţia se diminuează din cauza ofilirii în ritm accelerat a boabelor. În aceste condiţii trebuie să aveţi în vedere o recoltare timpurie a strugurilor.
Prima evaluare a producţiilor
În perioada iulie-august se poate face o evaluare a producţiei de struguri, acolo unde viile au fost afectate de condiţiile climatice nefavorabile înregistrate în acest an (îngheţ, grindină, ploi în timpul înfloritului, secetă excesivă). Se vor număra strugurii de pe butuc (1-2% din butucii existenţi pe parcelă) şi se va calcula o producţie medie pe butuc prin înmulţirea numărul de struguri de pe butuc cu greutatea medie a unui strugure, raportat la numărul de butuci analizaţi.
Producţia medie pe butuc va fi egală cu greutatea medie a strugurelui înmulţită cu numărul de struguri de pe butuc, respectiv numărul butucilor analizaţi. Greutatea strugurilor variază în funcţie de soi. Astfel de date se pot obţine de la staţiunile de cercetare din zonă.
După ce am stabilit producţia medie pe butuc, rezultatul îl înmulţim cu numărul butucilor cu rod de pe un hectar, rezultând o evaluare anticipată a producţiei. Această analiză este foarte importantă pentru a stabili din timp cu aproximaţie necesarul de forţă de muncă şi al capacităţii vaselor de prelucrare a strugurilor.
