Domeniile Boieru au pe rod 160 hectare de vie cu soiuri albe, atât la Ciumbrud, cât și în zona Sebeș-Apold. „Avem soiuri albe, tradiționale pentru zona noastră, Fetească Regală, Fetească Albă, Chardonnay, Pinot Gris, Traminer, Muscat Ottonel, dar avem și soiuri roșii, în premieră, Fetească Neagră și Pinot Noir. În anii viitori vor mai intra pe rod încă 40 hectare de vie, care acum sunt în pregătire. Strugurii roșii ocupă doar 12 ha iar restul suprafeței este cultivată cu soiuri albe”, ne-a specificat Florin Andrei Dănoaie, administratorul acestor domenii, cel care în toamna anului trecut ne-a însoțit și prezentat în detaliu fiecare aspect care contribuie la aducerea vinului de Ciumbrud în „cămașa” comercială. 

În inima Cramei Ciumbrud

„Putem recepționa, în campanie, circa 60 tone de struguri/zi. Strugurii sunt primiți prin buncărul de recepție, care este fabricat din inox. De aici, printr-un sneck, strugurii ajung în dezciorchinător-zdrobitor. De aici, ciorchinii sunt scoși afară prin intermediul unui aspirator de ciorchini iar mustuiala (mustul și boabele zdrobite) se transportă cu pompa peristatică în cele trei prese unde urmează procesul de tescuire a boabelor, după care mustul ravac se scurge liber”, a mai spus administratorul Domeniilor Boieru. 

La partea de recepție lucrează o singură persoană care, prin intermediul panoului de monitorizare, are totul sub control. Cele trei prese sunt supravegheate și ele tot de o persoană. Următorul pas în tehnologia obținerii vinului este sala de fermentație și de stocare, care este inima cramei. Mustul intră în cisterne prin schimbătorul de căldură, care aduce licoarea la temperatura de 10 grade Celsius. Toate cisternele au manta dublă, pentru a putea controla temperatura în timpul fermentației. 

Fermentația face diferența între un vin bun și unul mai puțin bun

Practic, menținerea unei temperaturi controlate în timpul fermentației este secretul unui vin de calitate. „Unele vinuri sunt fermentate îndelung (în jur de 20 de zile), la temperaturi mai scăzute, iar altele beneficiază de o fermentație mai rapidă (circa 14 zile), la 16-18 grade, în funcție de soi dar și de rețetă”, subliniază administratorul Cramei Ciumbrud. Vinul roșu, în schimb, beneficiază în plus de o fază intermediară, fază în care mustul stă în contact cu pielița și cu sâmburii pentru a căpăta culoare și aromă. Această fază este folosită și la vinurile albe aromate și se desfășoară în două echipamente numite roto-uri. 

Ultima verigă tehnologică, înainte ca vinul să ajungă în vitrină, este linia de îmbuteliere. Crama Ciumbrud deține o linie medie, complet automată, care are capacitatea de 1.600 de sticle/oră, linie care le asigură din plin nevoile. Ca volum total, crama poate prelucra peste 1.500 tone de struguri. Cantitatea medie de struguri de pe cele 160 ha de vie aflate pe rod este de 1.000 tone. 

Fondurile europene au făcut posibile investițiile 

Chiar dacă au avut unele probleme cu birocrația, până la urmă au reușit să facă multe investiții, care, iată, i-au adus în situația de a concura cu vinurile din cele mai renumite zone viticole din Europa. Dovadă stau medaliile obținute la Berlin sau la Londra. 

Au avut probleme mai mari cu întârzierile la încasarea banilor nerambursabili dar, la ultimul proiect, care a vizat extinderea și modernizarea Cramei Ciumbrud, lucrurile s-au îmbunătățit și la acest aspect. Proiectul s-a derulat prin FEADR și a fost aprobat la sfârșitul anului 2009 și finalizat în 2012. A avut o valoare de 2,3 milioane de lei, din care 1,14 mil. de lei a fost sprijinul comunitar nerambursabil. 

În urma investiției, capacitatea de prelucrare și de depozitare a crescut la 510.000 litri de vin. Clădirea cramei se întinde pe 732 mp, iar în imediata apropiere au ridicat și un punct turistic unde se țin întâlniri de promovare a vinurilor și degustări organizate pentru turiști, majoritatea străini. Punctul turistic dispune de 10 camere de cazare și un centru SPA. 

Muscatul sec, dar și Vinul Episcopal au fost vedetele degustării de la sfârșitul vizitei noastre în Crama Ciumbrud. 

De când zeul vinului a pătruns în viața dacilor, vița de vie a fost și va mai fi, până în veacul vecilor, binecuvântată.