Vasile Târziu a recoltat doar mazărea. Preţul - 310 euro tona! - Revista Ferma
5 minute de citit

Vasile Târziu a recoltat doar mazărea. Preţul – 310 euro tona!

Vasile Tarziu Vasile Târziu a recoltat doar mazărea. Preţul - 310 euro tona!În timp ce unii se plâng de ploi în exces căzute într-un timp foarte scurt, alţii se roagă să mai dea o ploaie pentru a creşte umiditatea din sol ca să o pună la dispoziţia plantelor. Vasile Târziu e în situaţia în care an de an trebuie să facă faţă unei secete cumplite.

În vestul ţării, campania de recoltat îşi turează încet motoarele. La Cenad timpul parcă s-a dilatat un pic. Până acum, administratorul societăţii Agrobilan SRL nu a recoltat decât mazărea şi ceva orz de sămânţă. „Mazărea a suferit mult din cauza lipsei de apă. Am înregistrat o producţie medie la hectar de doar 1.400 kilograme. Noroc că este cultură ecologică şi avem un preţ mai bun de valorificare. Am avut în total 136 de hectare. Am stocat toată recolta, o selectez şi apoi o vând. Preţul mazării ecologice e de 310 euro tona. Asta ar veni cam 1,5 lei kilogramul. În timp ce la convenţional e undeva la 89 de bani/kg”, ne-a declarat fermierul bănăţean.

Mazărea furajeră nu este neapărat o cultură profitabilă din punct de vedere financiar, recunoaşte el. Doar că aduce un plus terenului prin elementele nutritive pe care le bagă în sol. „Dacă reuşesc totuşi să prind o ploaie mai serioasă vreau să seamăn o cultură succesivă pe acele suprafeţe. Mă gândesc la floarea-soarelui, căci porumbul ar fi prea riscant în zona noastră”, susţine acesta.

Doar două tratamente la grâu sezonul acesta

În ceea ce priveşte cultura de grâu, Vasile Târziu estimează că producţia va fi mai slabă decât cea de anul trecut, când a obţinut o medie de 7.260 kilograme la hectar. „Atunci am făcut patru tratamente, am investit în plus şi am intervenit la timp pentru că aveam probleme mari cu fusarium. Anul acesta, însă, plantele au suferit. Grâul a parcurs nişte etape de explozie foliară, după care fraţii s-au retractat, nu de tot, dar suficient cât să ne afecteze. Mi-ar fi greu să estimez ce producţie voi obţine. Depinde foarte mult şi de masa hectolitrică. M-aş bucura tare mult dacă aş ajunge la 7 tone”, a precizat acesta.

La grâu, anul acesta a făcut doar două tratamente. Pentru că în absenţa ploilor nici presiunea de boli nu s-a simţit. Mai are şi 460 de hectare cu rapiţă. Iniţial a înfiinţat 828 de hectare, din care 460 le-a pierdut încă din toamnă. „Imediat după semănat, venise o ploaie zdravănă de circa 90 de litri care a asfaltat tot în urma ei, astfel încât nu a mai putut răsări din cauza crustei care s-a format. Am resemănat dar apoi o lună nu a mai plouat deloc”, ne-a explicat bănăţeanul. Ar fi mulţumit cu o producţie medie de 3,2 tone la hectar pe suprafeţele rămase.

Ploi distribuite neuniform

Lipsa precipitaţiilor este cea mai mare bătaie de cap pentru fermierul din Cenad. „O lungă perioadă de timp, mai bine de o lună, nu am înregistrat nici o ploaie. Abia acum a venit ceva, dar foarte puţin cantitativ. Pământul este crăpat de uscat ce este. În tot judeţul a plouat şi până la 100 de litri iar la mine doar 1,7 litri”, a constatat el.

Acesta are totuşi o explicaţie şi una cât se poate de plauzibilă… „Am observat şi eu nişte anomalii urmărind radarul meteo. Apare câte un front dinspre Adriatica şi apoi se loveşte de un alt front care vine din nord şi este caracterizat de curenţi de aer mai reci. Ei bine, acel front atmosferic cald, purtător de ploi torenţiale şi furtuni, când ajunge în zona noastră parcă se dispersează tot”.

Rachetele antigrindină, controlate de calculator!

După părerea sa, bateriile antigrindină care se află în zonă ar fi responsabile de aceste fenomene inexplicabile. Pe o rază de 30 de kilometri sunt nu mai puţin de trei astfel de staţii. Şi se mai construieşte una la Sânnicolau Mare. „Aud când sunt lansate rachetele. Am întrebat şi eu pe cei implicaţi în gestionarea acestui sistem şi mi s-a spus că nu oamenii decid când să fie trase rachetele ci un soft! Ce poţi să mai spui în cazul ăsta? Meteorologia este o ştiinţă precisă şi oamenii trebuie să fie foarte bine pregătiţi, însă ne amăgim degeaba”, afirmă bănăţeanul.

La Cenad, deficitul de precipitaţii este unul major şi îngrijorător. Am putea spune că este polul secetei din întreg Banatul. „De la începutul anului şi până acum abia pot să adun 90 de litri de precipitaţii pe metrul pătrat. La noi media anuală este undeva la 450 de litri. Doar că ploile sunt foarte fragmentate şi prost distribuite. Se întâmplă să pice 80 de litri o singură dată într-un interval de 24 de ore, aşa cum a fost în toamnă. Trăim în ultima vreme tot mai multe astfel de extreme”, a concluzionat Vasile Târziu.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →