Iată care a fost reacţia culturilor la stresul de frig în funcţie de momentul semănatului!
• La soia, de exemplu, suprafeţele semănate, germinate şi cele răsărite au rezistat bine intemperiilor, realizând densităţi bune, neafectate. În schimb, soia semănată cu 1-3 zile înainte de frig a fost serios dijmuită. Bobul s-a umflat profitând de umiditatea ridicată, dar n-a germinat acolo unde adâncimea de semănat a fost mai mică de 3 cm, din cauza temperaturilor coborâte, ştiind că soia poate germina la minimum 7 grade C.
• La floarea-soarelui s-a întâmplat acelaşi fenomen, numai că aici adâncimea de semănat fiind mai mare decât la soia şi hipocotilul mai sensibil, problema cu crusta a fost mai mare. Pe de altă parte, la culturile germinate şi aproape răsărite sau la cele răsărite, temperaturile de -2 grade C au distrus vârful de creştere, compromiţând total cultura în primul caz, iar la cele răsărite se va manifesta în vegetaţie ramificarea plantei şi formarea mai multor inflorescenţe mici şi neproductive.
• La sfecla de zahăr temperatura minimă de germinare fiind de 3-4 grade C, iar temperatura până la care rezistă cotiledoanele este de -2-4 grade C, n-au fost probleme deosebite; doar acolo unde s-a format crusta şi răsărirea a fost oprită, s-au reînsămânţat câteva sute de hectare, în special în zona de sud a Moldovei.
• Cartoful răsărit a fost afectat serios de temperaturile scăzute şi de zăpadă, această plantă fiind foarte sensibilă la temperaturi imediat inferioare pragului de îngheţ. În general, aceste suprafeţe erau puţin avansate ca foliaj, astfel că o sămânţă viguroasă a putut stimula din ochii dorminzi o altă generaţie de tulpini.
Cât de serios a fost afectată cultura de porumb, citiţi în revista Ferma, ediţia 1-14 iunie 2017!
