UNCSV a parcurs o perioadă de consolidare a poziţiei, etapă care va mai urma cel puţin încă un an. Organizaţia are cooperative funcţionale în 12 judeţe ale ţării, iar până la sfârşitul anului va ajunge la 18-20 de judeţe care vor fi acoperite de membrii Uniunii.

Proiecte puse în opera… dezvoltării
„Ca realizare, din cele 24 de cooperative, zece au depus proiecte pe Submăsura 9.1 – Îînfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol -, care vor primi sprijin nerambursabil sub forma unui ajutor forfetar degresiv, acordat ca procent din producţia comercializată prin intermediul grupului în tranşe anuale, pe o perioadă de cinci ani. În acelaşi timp, alte patru cooperative derulează investiţii în cadrul acestei submăsuri. De asemenea, suntem în discuţii avansate pentru înfiinţarea unei cooperative de gradul III, formată din minim 5 de gradul II, pentru a realiza o investiţie majoră în capacităţi de depozitare (silozuri) sau într-o unitate de procesare a producţiei obţinute”, ne-a declarat Florentin Bercu, directorul executiv al Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal.
Potrivit acestuia, UNCSV a organizat în luna octombrie primul curs „in-house” cu tema “Practici ale conducerii cooperativelor agricole performante”, care a urmărit îmbunătăţirea actului managerial, acţiune care s-a bucurat de prezenţa a 43 de reprezentanţi şi invitaţi ai coperativelor membre sau în curs de afiliere.

Facilităţile fiscale vor dinamiza activitatea cooperativelor
“De mare ajutor pentru noi este publicarea Ordinului Ministerului Finanţelor Publice cu normele metodologice de aplicare a Legii cooperaţiei agricole, care stabileşte criteriile potrivit cărora membrii cooperatori beneficiază de scutiri. Între facilităţile fiscale care vor fi operaţionale începând cu anul viitor subliniem scutirea la plată a impozitului pe profit pentru 5 ani de la înfiinţare pentru cooperativele ce au ca obiect de activitate producţia agricolă, care produce material genetic, sau o activitate de creştere sau reproducţie, dar şi pentru cele care au o cifră de afaceri anuale de până la 3 milioane euro.
De asemenea, este prevăzută scutirea membrilor (persoane fizice, persoane fizice autorizate sau micro-întreprinderi) de la plata impozitului pe venit când aceştia valorifică producţia agricolă printr-o cooperativă. În plus, se acordă scutirea la plata impozitului pe clădiri şi terenuri pentru membrii cooperatori în condiţiile în care valorifică minim 50% din producţia realizată în anul anterior prin cooperative agricole”, a susţinut Florentin Bercu.

Stringenta nevoie de asociere
Conducerea Uniunii se preocupă îndeaproape de îmbunătăţirea legislaţiei. Deşi a fost înregistrată oficial la 28 ianuarie 2018, UNCSV a transmis peste trei sute de documente, adrese oficiale şi scrisori de poziţie către autorităţi, organizaţii şi organisme naţionale şi europene, pentru a semnala şi rezolva favorabil o serie de probleme legate de interesele legitime ridicate de membrii săi.
În acelaşi timp, a iniţiat discuţii cu băncile în vederea lansării până în anul 2022 a unui produs bancar specific pentru sprijinirea cooperativelor agricole.
„De asemenea, vrem să intensificăm schimburile de experienţă între membrii Uniunii şi cooperativele din statele comunitare. Astfel, în cursul acestui an am fost împreună cu 24 de colegi la Grupul Euralis – cooperativă fondată de fermierii din sud-vestul Franţei, în localitatea Lescar. Iar la începutul anului viitor, în ianuarie – februarie, vom merge să vizităm o altă structură cooperatistă din UE. Vrem să punem accent pe instruirea şi perfecţionarea managementului cooperativelor şi pe educarea membrilor. {tim că România are mare nevoie de cât mai multe cooperative agricole de succes! Un lucru ne dă speranţe, lăsând la o parte prejudecăţile celor cu experienţă şi state vechi în agricultură, în ceea ce priveşte organizarea de tip cooperativă, generaţia tânără tinde din ce în ce mai mult spre asociere”, a subliniat Florentin Bercu.
Si are perfectă dreptate! Agricultura românească şi fermierii mici şi mijlocii au în continuare mare nevoie de asociere, dar nu doar pe hârtie, ci în structuri asociative puternice, funcţionale, care să îşi poată îndeplini menirea pentru care s-au înfiinţat, prin promovarea şi sprijinirea unei economii rurale viabile, competitive, orientată către piaţă şi către furnizarea de produse agroalimentare de calitate superioară la preţuri accesibile pentru consumatori şi corecte pentru fermieri.

Florentin Bercu: „Dacă în acest an membrii cooperatori au valorificat mai mult de 50% din producţia obţinută în cadrul fermei prin cooperativa agricolă, aceştia vor putea depune cerere la primărie în primul trimestru al anului viitor prin care să solicite scutirea impozitului pe teren (acei aproximativ 50 lei pe hectar) şi pe clădiri: silozuri, grajduri, magazii, hale de mecanizare”.

ANALIZA SWOT A SISTEMULUI COOPERATIST
Unul dintre obiectivele îndeplinite de conducerea Uniunii este realizarea analizei swot a cooperativelor agricole din România, o adevărată radiografie la nivelul anului 2019, în care sunt semnalate anumite aspecte demne de luat în considerare pentru viitorul Plan Naţional Strategic 2021-2027. „Considerăm că un punct forte, poate cel mai important, este asocierea cât mai multor producători agricoli pentru optimizarea costurilor de producţie şi eficientizarea în comun a activităţii agricole. Aceasta s-a făcut prin grevarea către cooperativă a achiziţiilor de inputuri şi a comercializării producţiei. Un altul este realizarea de investiţii colective din care să beneficieze mai mulţi fermieri – spaţii de depozitare comune pentru producţie sau inputuri, condiţionare, procesare sau utilaje ce pot fi împărţite de mai mulţi fermieri.
De asemenea, nu trebuie omisă misiunea socială; cele mai multe cooperative sunt de dimensiunea fermelor medii şi mari, însă veniturile se împart către mai multe familii şi nu către un singur fermier, asigurându-se venituri de trai superioare pentru o pondere mai mare a populaţiei, în linie cu menirea PNDR”, a precizat Florentin Bercu.
Între punctele slabe ale analizei sistemului cooperatist se poziţionează: timpul lung de acomodare a fermierilor cu activitatea în cooperativă; în general este nevoie de 2-3 ani până când o cooperativă devine complet funcţională. Apoi, este baza materială insuficientă pentru 70% dintre cooperative, care nu deţin decât capital social, precum şi lipsa centrelor de distribuţie proprie.

Articol publicat în revista Ferma nr. 20/247 (ediţia 15-30 noiembrie 2019)