În urmă cu cinci ani, Emil Bălteanu şi-a lăsat uniforma cu epoleţi atârnată pe umeraş şi s-a înregimentat pentru a lupta pe un alt front, în „teatrul de operaţiuni” al campaniilor agricole.

În prezent lucrează o suprafaţă de teren de aproximativ 300 de hectare şi, cel mai probabil, până la sfârşitul anului va mai adăuga fermei vegetale alte 60 ha, după cum ne spune.

Născut în comuna ieşeană Leţcani, din centrul judeţului, aşezată pe malurile Bahluiului, Emil Teofil Bălteanu a urmat studiile Colegiului Militar Câmpulung Moldovenesc, apoi ale Şcolii de Ofiţeri din Sibiu şi, în final, a absolvit Academia Militară. În anul 1996 a trecut în rezervă cu gradul de colonel.

„Am început să lucrez în agricultură în anul 2014 din dorinţa de a fi mai aproape de natură. Am vrut să am o activitate în aer liber, să mă bucur de soare, de lumină, de pământ, de plante. În acelaşi timp, am plecat de la ideea să las principala afacere de familie pe mâinile copiilor – distribuirea în România a cristalelor de Bohemia. Astfel, am cumpărat o fermă care avea 50 de hectare de teren şi o magazie”, ne-a declarat cu o uşoară tuşă de patriotism Emil Bălteanu.

Terenul trebuie lucrat cu „uneltele” ştiinţei

Cultivatorul ieşean ne spune că are angajat un tehnolog foarte bun, inginerul agronom Cătălin Parii, pasionat de tehnologia agricolă de ultimă generaţie. „Lucrăm în mod ştiinţific, în sensul că pornim în fiecare an cu o cartare agrochimică a terenului, stabilim care este structura de cultură adecvată pentru parcelele pe care le avem, respectând în acelaşi timp şi cerinţele de subvenţionare ale APIA. Avem în proporţii relativ egale 30 la sută cereale păioase, 30 la sută porumb şi 30 la sută floarea-soarelui. Anul acesta am cultivat orz pe 50 de hectare, iar grâu pe aproape 100 ha. De asemenea, pe 80 ha am însămânţat porumb şi pe restul până la 300 ha – floarea-soarelui”, a susţinut fermierul.

Importante sporuri de producţie la toate culturile

Dacă în sezonul agricol trecut, agricultorul a obţinut la porumb o producţie medie de aproape 10 tone/ha, în această toamnă recolta de boabe a fost cu 10-15 la sută mai mică. La floarea-soarelui a înregistrat aproape 3 tone la hectar, în timp ce la grâu şi la orz recolta a fost în medie de 3-5,5 tone/ha. Însă fermierul se declară mulţumit, în condiţiile unui an secetos, cu destule probleme.

Terenurile lucrate de Emil Bălteanu se află în zona Voineşti-Horleşti, într-o arie geografică împădurită cândva, acum cu soluri grele, cu structură argiloasă şi cu acumulări scăzute de humus. De aceea, fermierul se străduieşte să compenseze lipsa nutrienţilor specifici unui cernoziom fertil cu îngrăşăminte chimice complexe, solide şi lichide, dar şi cu intervenţii tehnologice la timp şi de calitate, în speranţa că va creşte productivitatea. Şi reuşeşte. Faţă de acum trei ani, în ferma lui Emil Bălteanu sporul de producţie depăşeşte 30-40 la sută pe toate tipurile de cultură. De asemenea, din punct de vedere financiar, în acest an, cheltuielile pe hectar au ajuns, în medie, la 3.000 lei.

Genetică performantă

„Imediat după recoltare facem o trecere cu un disc greu, pentru a păstra cât mai mult umiditatea în sol, şi apoi semănăm. Dacă terenul nu este pretabil, atunci suntem nevoiţi să mai intrăm la pregătirea patului germinativ cu încă o lucrare de discuit. Avem mereu în atenţie să cultivăm soiuri şi hibrizi cât mai bine adaptaţi zonei noastre, testaţi în prealabil în condiţiile de climă şi de sol ale fermei. Luptăm cu buruienile şi aplicăm fungicide şi insecticide de calitate. Sperăm ca trendul de creştere a producţiei să-l menţinem pe aceeaşi traiectorie, astfel încât să ajungem la o producţie de vârf în condiţii de neirigare”, a precizat agricultorul.

Potrivit acestuia, în testările făcute în fiecare an în loturile demo, grâul românesc Glosa şi-a dovedit indicii superiori de calitate, în comparaţie cu genetica europeană. În culturile de prăşitoare sunt preferaţi hibrizii rezistenţi la arşiţă şi la secetă. Solele cu porumb sunt cultivate cu sămânţă hibridă Dekalb de la Monsanto, din grupa de maturitate 300-400 FAO, iar cele de floarea-soarelui cu material biologic produs de companiile Syngenta şi Corteva.

Investiţii în mecanizare de 500 mii de euro

Ferma este înzestrată cu maşini şi utilaje de ultimă generaţie. Dispune şi de tractoare moderne: un Massey Ferguson de 230 CP e folosit pentru lucrările mai grele de prelucrarea solului, un Kubota de 130 CP pentru tratamentele fitosanitare şi un Belarus lucrează mai mult pentru operaţiunile de transport.

De asemenea, a achiziţionat o semănătoare de precizie şi o combină de recoltat performantă. În cei cinci ani de la înfiinţarea societăţii, investiţiile făcute cu bani din resurse proprii depăşesc jumătate de milion de euro.

Sisteme de vârf ale agriculturii de precizie

„Pe viitor, avem în intenţie să aplicăm tehnologiile de vârf ale agriculturii de precizie, cu sisteme avansate de autoghidare instalate pe maşinile şi echipamentele agricole care fac posibilă atât deplasarea autonomă a tractoarelor, cât şi automatizarea utilajelor, software care monitorizează întreg câmpul de activitate, oferind informaţii în timp real despre fluxul de lucru. Necazul mare este că avem suprafeţele fărâmiţate; cea mai mare solă a noastră are 45-50 ha, iar cea mai mică, o jumătate de hectar. Avem circa 200 de parcele pe care încercăm să le comasăm, însă va trebui ca APIA să fie de acord cu transferurile suprafeţelor de teren pentru a realiza o mai bună compactare. Sigur, respectându-se trasabilitatea lor. Pe terenuri parcelate se aplică destul de greu verigile unor tehnologii intensive, avansate”, a susţinut cultivatorul.

Emil Teofil Bălteanu: ”Încerc să fiu alături de cei care fac pâine pentru ţară şi cred că am făcut o alegere bună cu agricultura!”

ACCPT IAŞI – O ASOCIAŢIE ACTIVĂ

„În judeţul Iaşi avem o asociaţie a cultivatorilor de cereale şi plante tehnice puternică, formată din oameni de foarte bună calitate, tehnologi de prim rang. Cu prilejul celor patru-cinci întâlniri din câmp pe care le organizăm anual, facem schimburi de opinii, de tehnologii, împărtăşim din experienţa pe care o avem fiecare dintre noi, transmiţând ce este pozitiv celor mai tineri agricultori”, a subliniat fermierul Emil Teofil Bălteanu.

SPRIJINIREA TINERILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL DUAL

Emil Teofil Bălteanu, împreună cu asociaţia pe care o conduce, s-a angajat într-un frumos proiect menit să instruiască tinerii pentru a exploata „complexele uzine” cu care se realizează o agricultură modernă, sustenabilă. „Anul acesta, la clasa de învăţământ dual pentru mecanici agricoli de la Liceul Tehnologic Agricol Mihail Kogălniceanu Miroslava, avem trei tineri pe care îi ajutăm şi financiar, şi la activitatea practică. De asemenea, avem câte două-trei serii de elevi din anii terminali – tot de la Liceul Agricol din Miroslava – care vin să lucreze în ferma noastră. Este bine să îi sprijinim ca să înveţe cum să aplice cele mai moderne tehnologii pe utilaje performante, pentru că ne gândim la un schimb de generaţii cât de curând!”, a conchis fermierul ieşean.

Articol publicat în revista Ferma nr. 20/247 (ediţia 15-30 noiembrie 2019)