O idee inedită de marketing le asigură lui Nicolae Manea şi familiei lui un trai decent. Ideea de a face un caşcaval cu chipul lui Decebal pe el i-a venit în urmă cu cinci ani, dar i s-a părut un pic cam năstruşnică. La un moment dat o profesoară de istorie, pasionată şi de arheologie, care vine în fiecare vacanţă de vară să facă săpături la cetatea dacică din zonă, l-a întrebat: „Cum aş putea să mănânc un caşcaval cu efigia lui Decebal?!” De altfel, Nicolae Manea nici acum nu s-a obişnuit întru totul cu ideea. Dar găselniţa lui a prins la publicul cumpărător. Deşi se temea că va supăra pe toată lumea. Şi pe românaşii lui, dar şi pe cetăţenii de etnie maghiară sau pe saşi. Dar acum îi are pe toţi de clienţi. Între timp a diversificat matriţele în care toarnă caşcavalul opărit la 70-80oC. Mai ales cu matrice florale, dar şi cu Vârful Lăcăuţi sau cu chipuri ale altor mari domnitori români. S-a oprit, deocamdată la Mihai Viteazu (Malus Dacus) şi Vlad Tepeş, pentru că dau bine în matriţe. Ştefan cel Mare, din pricina coroanei, nu iese bine pe caşcaval!
„Păpuşarul” are o poveste veche şi frumoasă
„Păpuşarul” este o matrice cu motive populare care ar aparţine culturii Cucuteni. Motivele se regăsesc şi pe costumele populare ale femeilor din zonă. De altfel, această matriţă de format păpuşa din caşcaval de oaie, de către ciobanii tineri duşi la munte cu oile, are o poveste frumoasă. Se spune că de Sf. Ilie tinerii ciobani coborau la un târg unde lumea se îmbrăca exact ca la nuntă, iar ciobanii dăruiau păpuşa fetei pe care ar fi vrut să o curteze. Dacă fata accepta păpuşa din caşcaval, nunta era ca şi antamată, iar dacă nu, ciobanul urma să facă o altă păpuşă anul viitor. Nicolae Manea vinde acum păpuşile ca pe un caşcaval de soi. Cine să mai ofere azi, în era facebook-ului, păpuşa ca pe o cerere în căsătorie?! Chiar când l-am vizitat avea de realizat pentru Braşov o comandă de 30 de role de caşcaval cu motive florale. Fermierul spune că vinde săptămânal circa 60-70 de role de caşcaval cu tot felul de desene. Ceea ce le asigură un trai decent.
Un brand local atractiv
Ferma creşte 23 de vaci cu lapte, hrănite ţărăneşte şi 11 juninci, dar şi câţiva masculi care vor ajunge… cârnaţi. Caşcavalul îl face doar din lapte de vacă. Pentru că laptele de oaie este sezonier. Tatăl lui Nicolae Manea creşte 300 de oi şi împreună au o activitate comună – măcelăria. Fermierul are şi circa 40 de porci, pe care îi sacrifică şi realizează din ei produsele tradiţionale de porc din zonă. Aproape toată marfa o vinde de acasă. „Lupul Dacic” a devenit un brand local atractiv. Mai ales că la sărbătorile de peste an se îmbracă în dac şi plimbă călare dragonul dacic, lupul cu trup de şarpe, învelit în tricolor. Lumea îl cunoaşte şi îi apreciază atât caşcavalul, cât şi implicarea în păstrarea istoriei dacice vii. Are şi arme specifice, pe care le-a realizat cu bani buni, precum şi un tron al Daciei.
Familia este alături de el. Soţia se ocupă cu modelarea caşcavalului din caşul proaspăt. Caş care se taie felii subţiri, apoi e opărit în lapte. Totul este produs manual, ca la căşăriile tradiţionale. Iar când nu face caşcaval, soţia are şi un atelier de croitorie pentru haine de damă. O activitate din ce în ce mai puţin solicitată. Soţii Manea au doi băieţi, cel mare de 17 ani iar mezinul de 13 ani. O familie de români din cartierul de români Voineşti. Sau cartierul de ciobani, cum mai este el cunoscut în zonă.
Pentru cine vrea să-l cunoască şi să cumpere un caşcaval cu chipul lui Decebal, pe Lupul Dacic îl puteţi găsi în Covasna, în cartierul pomenit anterior, pe strada Păcurari la numărul 20. Acolo unde la balcon şuieră dragonul dacic învelit în tricolor!
Un articol publicat în revista Ferma nr. 8/213 (ediţia 1-14 mai 2018)
