În cadrul evenimentului, organizat de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, mi-a atras atenţia un referat susţinut de inginerul Andrew Omelchenko, de la firma Agrilink Limited din Ucraina, despre agricultura de precizie şi tehnologia Robocrop.
În esenţă, tehnologia Robocrop se bazează pe ghidarea optică extrem de precisă a organelor de lucru „tip cultivaţie” sau „tip sprayer”, folosind camere video speciale care vizualizează rândurile de plante, iar cu ajutorul computerului montat pe tractor, analizează imaginile, le compară cu grila de plantare prestabilită şi localizează poziţia exactă a plantelor pe rând.
În funcţie de aşezarea plantelor, calculatorul reglează continuu poziţia organelor active cu ajutorul unui sistem hidraulic lateral de acţionare. Precizia de lucru este de 5-8 mm. În acest mod pot fi prăşite sau erbicidate buruienile pe intervalele dintre rândurile de plante şi chiar cele situate între plante pe rând, când sistemul de imagistică Robocrop lucrează în două dimensiuni.
Performanţă măsurată în economia de timp
În cazul cultivatoarelor, agregatele de cultivaţie pot executa operaţiunea cu mare acurateţe, existând posibilitatea realizării chiar a prăşitului plantelor semănate în rânduri dese, respectiv a păioaselor. Aceste calităţi sunt apreciate foarte mult de producătorii care practică agricultura ecologică.
În cazul instalaţiilor de erbicidat, se pot aplica soluţii neselective pe intervalele dintre rânduri, concomitent cu aplicarea erbicidului selectiv şi a îngrăşămintelor pe rândul de plante. Totodată, există şi o variantă tehnică de erbicidare locală a tufelor şi smocurilor individuale de buruieni răzleţe. În fapt, tehnologia este funcţională şi se urmăreşte extinderea ei în producţia agricolă.
Potrivit cercetătorului Gheorghe Gabriel Valentin de la INMA Bucureşti, cercetările privind tehnologia de prăşit mecanizat pe rând au început pe plan mondial, din anul 2001, de către Garford Farm Machinery, sub denumirea Robocrop MK2.
Diferenţele dintre prăşitul între plante mecanizat şi cel manual este foarte mare. După un studiu de cercetare făcut pe salata verde, utilajul Robocrop MK2 a fost folosit pentru a rări cultura şi pentru a îndepărta buruienile. Operaţiunea a durat 8,4 ore pe hectar, comparativ cu acelaşi procedeu efectuat manual, care s-a finalizat după 23,2 ore/ha, iar densitatea de plante a fost de 62.000/ha, faţă de doar 56.000 pl/ha.
ECHIPAMENTUL INTELIGENT DE PRĂŞIT DEZVOLTAT DE INMA BUCUREŞTI
Un nucleu de specialişti ai INMA Bucureşti a dezvoltat un echipament destinat întreţinerii mecanice a culturilor agricole prin efectuarea operaţiei de prăşire între rândurile de plante şi între plante pe rând. Acesta este format din două componente principale: un echipament tehnic multifuncţional de întreţinere mecanică pe rând şi între plante a culturilor agricole şi un sistem inteligent de control.
Echipamentul inteligent de prăşit, montat în trei puncte în faţa tractorului, se deplasează în culturile de plante prăşitoare. Prin intermediul senzorilor luminoşi cu cameră inteligentă şi a sistemului de recunoaştere integrat în aceştia, implementul deosebeşte plantele prăşitoare de buruieni şi comandă acţionarea cuţitelor pe rândurile de plante. Pentru ghidarea tractorului se foloseşte un GPS agricol, iar corelarea poziţiei cuţitelor de lucru cu cea a senzorilor luminoşi se face prin intermediul unui senzor de viteză montat pe roata echipamentului.
Sistemul tehnic multifuncţional poate lucra în agregat cu tractoare de 45 CP, fiind purtat în faţa utilajului. Modelul experimental de echipament inteligent de prăşit este alcătuit dintr-un cadru pe care se montează două secţii de prăşit, două roţi de deplasare şi reglare a adâncimii de lucru, doi suporţi pentru camerele de captare a imaginilor şi un picior de parcare.
Figură: modelul experimental de echipament inteligent de prăşit, ansamblu EIP-0 alcătuit dintr-un cadru (1) pe care se montează două secţii de prăşit (2), două roţi (3) de deplasare şi reglare a adâncimii de lucru, doi suporţi (4) pentru camerele de captare a imaginilor şi un picior de staţionare (5).
Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/233 (ediţia 1-14 aprilie 2019)
