Judeţul Timiş dispune de o suprafaţă agricolă de 693.034 hectare, din care 530.808 ha teren arabil, livezile se întind pe 8.503 ha, plantaţiile viticole, pe 3.803 ha, păşunile însumează 121.814 ha, iar fâneţele – 28.106 ha. În toamna trecută, fermierii timişeni au semănat aproximativ 130.000 hectare cu grâu de toamnă, 1.000 ha cu grâu dur, 4.500 ha cu triticale, 4.400 ha de orz şi 7.200 ha de orzoaică.
De asemenea, fermierii din această parte de ţară au ales să pună şi 20.000 de hectare de rapiţă, din care au fost nevoiţi să întoarcă jumătate – adică 10.000 în această primăvară, întrucât au considerat că nu era rentabil să rămână cu ea în picioare!
Grâu-i excepţional!
Culturile arată foarte bine, cresc şi se dezvoltă corespunzător stadiului de vegetaţie actual, cel puţin aşa au constatat specialiştii Direcţiei Agricole Judeţene Timiş care s-au deplasat pe teren la sfârşitul lunii trecute pentru a controla şi monitoriza evoluţia semănăturilor. „Culturile de cereale păioase se prezintă foarte bine după ploile de la jumătatea lunii aprilie, venite la timp. Grâul arată excepţional, are 25-30 cm înălţime, a depăşit al doilea internod, sigur, cu mici diferenţieri în funcţie de soi şi de nivelul tehnologic aplicat, are densitatea foarte bună. Orzul este ceva mai mare, semn că a avut condiţii de maturizare, imediat îi va apărea spicul, fiindcă în 10-15 iunie trebuie să-l recolteze. Rapiţa este înflorită, însă nu are talia aşa de mare ca în urmă cu trei ani, atunci când am avut o recoltă nemaipomenită, dar, în general, arată bine; a ramificat, e înflorită, şi sperăm că vin şi zilele frumoase, cu temperaturi optime pentru polenizare, astfel încât să o ajute să dea şi producţie”, ne-a declarat directorul executiv al DAJ Timiş, Doru-Ion Petanec, la sfârşit de aprilie 2019.
Atenţie la tratamentele fitosanitare şi la fertilizări!
Potrivit şefului Agriculturii timişene, câmpul, trebuie spus, arată bine vizavi de cum a fost toamna, de condiţiile de semănat şi de lipsa de apă din prima parte a primăverii. Cert este că acumulările termice şi amplitudinea variaţiilor de temperatură între zi şi noapte au permis, într-un final, un start mai accelerat al vegetaţiei, cu dezvoltarea vertiginoasă a sistemului radicular al plantelor, în condiţiile unor precipitaţii ceva mai reduse. De altfel, aşa cum recomandă agronomii, pentru culturile însămânţate în toamna anului 2018, se impune cu necesitate şi cu maximă atenţie efectuarea de tratamente fitosanitare complexe, cu respectarea tuturor condiţiilor de compatibilitate în utilizarea produselor chimice, atât pentru combaterea buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, cât şi pentru fertilizarea cu îngrăşăminte foliare.
Pentru acest sezon de producţie agricolă, cultivatorii timişeni şi-au propus să semene aproape 190.000 ha de porumb, 78.000 ha cu floarea-soarelui şi 20.000 ha cu soia. În săptămâna de dinaintea Paştilor mai aveau de încorporat sămânţa în sol pe mai puţin de 100.000 hectare de porumb şi pe vreo 15.000 ha de soia. În zece zile bune de lucru în câmp, campania semănăturilor de primăvară a fost încheiată. „Precipitaţiile au venit în ultima clipă înainte de dezastru, ca să spun aşa, dar au fost suficiente! Sunt zone unde s-au înregistrat şi 50-60 de litri pe mp, ceea ce a însemnat bine şi foarte bine, dar avem şi vreo două microzone în nordul judeţului (Variaş sau Dudeştii Vechi) unde putea să mai plouă un pic, cam vreo 20-30 litri/mp. Însă, deocamdată este bine, prognoza meteo e încurajatoare, anunţând ploi în zilele Sărbătorilor Pascale. Deci, eu spun că, dacă va ploua la bună vreme (ceea ce s-a şi întâmplat – n.r.), cum zic preoţii noştri, ne vom apropia de recoltele anului trecut, care au fost cu adevărat excepţionale. Dar aşteptăm să vedem ce se va întâmpla în continuare! Noi, agricultorii, suntem meteodependenţi cu culturile agricole, trebuie să avem în atenţie fenomenele extreme – furtunile, grindinele… Doamne fereşte!”, a susţinut directorul DAJ Timiş.
„La porumb, avem speranţa că va fi ceva mai bine; sunt semne încurajatoare! Deja, pe primele suprafeţe semănate, plantele au răsărit, sunt în două-trei frunzuliţe, se erbicidează, se fertilizează… Avem răsărit cam mai mult de un sfert din ceea ce s-a semănat! Însă, aici am observat un fenomen; porumbul răsărit este uşor gălbui la frunzuliţe şi nu din lipsă de hrană (dar, totuşi, dacă se intervine cu o fertilizare cu azot ar fi bine!), ci în urma temperaturilor scăzute din ultima perioadă, când noaptea am avut 3-4 grade şi ziua 13-14oC! Stresul termic – noi credem – este cauza îngălbenirii frunzuliţelor de porumb. Floarea-soarelui este răsărită toată, cu excepţia ultimelor parcele care s-au semănat în locul rapiţei întoarse. Apreciez că arată bine şi foarte bine această cultură!”, ne-a declarat specialistul.
Potrivit lui Doru-Ion Petanec, care este de profesie protecţionist, nu sunt probleme cu bolile şi dăunătorii. „M-am uitat foarte atent la rapiţă, că acolo este pericolul, la înflorire, nu sunt semne de îngrijorare. Porumbul este răsărit şi nu există încă atac de Tanymecus dilaticollis (răţişoara porumbului) pentru că, aşa cum am spus, şocul termic zi/noapte a fost nefavorabil apariţiei dăunătorilor”, a explicat oficialul DAJ Timiş.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)
